Vocea ta

Nepăsare administrativă pe un teren cu morţi din Cimitirul Mănăştur, câştigat în instanţă de o societate clujeană şi reclamat la CEDO de administraţia clujeană

N-a trecut săptămâna de când am arătat starea de deplorabilă a Cimitirului Central Cluj-Napoca, curăţat după furtună „la vedere”, nu şi prin locurile „unde nu se vede”, să parăcă administraţia publică clujeană este extrem de implicată.

CITEŞTE: La o săptămână după furtună, Cimitirul Central arată ca o pădure vizitată cu drujba. Ca şi în Cluj-Napoca, se cozmetizează „în faţă” să nu se vadă mizeria din dos

Şi nu este prima dată când demonstrăm cum „Tărâmul morților” din Cluj-Napoca este „spurcat” de viii nepăsători – FOTOREPORTAJ

Săptămâna şi dovada nepăsării pe un teren cu morţi câştigat în instanţă de o societate clujeană şi reclamat la CEDO de administraţia clujeană

Un lot abandonat de administraţia clujeană încă din 2008 în Cimitirul, în ciuda sesizărilor repetate ale aparţinătorilor, este un real pericol de incendiu din cauza vegetaţiei abundente şi uscate. Şi al abandonului – căci vorbim despre un teren câştigat în instanţă de către o societate clujeană şi despre faptul că municipalitatea s-a lăudat în 205 că ar fi făcut sesizare la CEDO pentru a nu se schimba destinaţia acestuia. Dar încă nu se ştie nimic concret despre starea juridică a terenului, ci doar ce se vede, realitatea tristă din teren.

„Starea cimitirului din Manastur, lotul abandonat din 2008. Pana cand, Primaria Cluj Napoca??!!! Va invit in teren sa incercati sa aprindeti o lumanare. Emil Boc – se poate urgenta amenajarea, macar pt o cale de acces cat de cat practicabila?” – se plânge într-o sesizare Iulia Dolha, cetăţean plătotor de taxe al Cluj-Napoca.

Care face şi o sesizare, la care ataşează fotografii extrem de concludente privind starea de „tăietori de frunze la câini” a multora dintre sinecuriştii lui Boc.

Există un litigiu pe acest teren revendicat şi pierdut în instanţă, precum şi o acţiune la CEDO din anul 2015 despre a cărei soluţionare încă nu am aflat nimic

Ce-i drept, municipalitatea poate invoca faptul că acel teren ar fi revendicat. Este situaţia semnalată în 2015 şi consemnată de Mediafax, prin care aproape 60 de familii din Cluj-Napoca au primit înştiinţări din partea primăriei conform cărora municipalitatea este obligată să le strămute mormintele din Cimitirul Mănăştur, după ce a pierdut un proces intentat de proprietarii unui teren limitrof, ambele părţi implicate apelând la CEDO.

Mai multe familii care au concesionat locurile de veci pe 20 de ani, încă din anul 2000, de la Primăria Cluj-Napoca, au primit în ultimele zile înştiinţări în care se arată că terenul pe care se află locurile de înhumare din Cimitirul Mănăştur a făcut obiectul unui proces pierdut de municipalitate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Sentinţa, definitivă şi executorie, obligă Consiliul Local Cluj-Napoca să strămute locurile de veci (mormintele) edificate pe fâşia de teren adiacentă străzii Frunzişului, lângă proprietăţile reclamanţilor Balibanu Ileana şi SC VSV Invest Grup SRL”, se arată în adresa Primăriei Cluj-Napoca.

Cum s-a apărat municipalitatea în instanţă nu ştim. Ştim doar ce a declarat în 2015 purtătorul de cuvânt al instituţiei, Oana Buzatu:

„Primăria a informat zilele trecute concesionarii locurilor de veci din Cimitirul Mănăştur referitor la existenţa unei sentinţe definitive şi irevocabile, cu o solicitare de punere în executare, privind exhumarea a 58 de morminte pe motiv că acestea sunt prea aproape de limita de proprietate a unor proprietari de terenuri. Aceştia intenţionează să utilizeze terenurile în scopuri imobiliare. Anul trecut, Primăria Cluj-Napoca a deschis un proces la CEDO solicitând ca sentinţa respectivă să nu fie pusă în aplicare, astfel încât nu se pune problema strămutării şi exhumării imediate a acestor locuri de veci”, a spus Buzatu.

Potrivit acesteia, municipalitatea clujeană aşteaptă o soluţie favorabilă din partea CEDO, în condiţiile în care în momentul în care s-a cerut în instanţă strămutarea mormintelor, delimitarea cimitirului exista, iar cei care au cumpărat terenuri lângă cimitir ştiau că limita lor de proprietate este aceeaşi cu limita cimitirului.

„Cele 58 de locuri de veci găzduiesc mai multe persoane înhumate. Au existat o serie de revendicări de teren din partea foştilor proprietari care au avut parcele pe teritoriul Cimitirului Mănăştur, iar după ce acestea li s-au retrocedat, le-au vândut. Noii proprietari au cerut instanţei strămutarea mormintelor, pe motiv că acestea se află într-un perimetru de zonă sanitară tampon, de 50 de metri, până la imobilele pe care doreau să le construiască, deşi acestea se află în interiorul cimitirului. În momentul în care au cumpărat terenul, aceşti investitori imobiliari, cărora instanţa le-a dat câştig de cauză, ştiau că terenul se învecinează cu cimitirul şi ştiau la ce distanţă sunt mormintele”, a explicat Buzatu.

Potrivit acesteia, pe rolul instanţelor clujene au mai fost procese similare, în care primăria a fost dată în judecată pentru strămutarea altor morminte, dar unele cereri ale persoanelor respective au fost respinse.

„Unde instanţa a stabilit că interesul public primează interesului privat, a câştigat primăria, unde instanţa a stabilit invers, au câştigat acei investitori. În măsura în care am pierde şi la CEDO şi ar trebui pusă sentinţa în aplicare, li se vor asigura concesionarilor alte locuri de veci, iar strămutarea se va face pe cheltuiala municipalităţii”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Buzatu a subliniat că, potrivit noului PUG adoptat la începutul acestui an, întreaga suprafaţă de teren în care se află Cimitirul Mănăştur apare încadrată ca zonă de cimitir, „pe care nu se poate construi nimic”.

După cum se vede dinspre noi, vorbim tot despre o parte a cimitirului din administrarea municipalităţii şi despre o sentinţă care nu a fost pusă în aplicare din varii motive pe care le vom afla. Dar, cât timp acolo sunt locuri de veci, ne aşteptăm ca municipalitatea (dacă tot încasează încă taxe), să facă în aşa fel încât aparţinătorii să ajungă la ele. Poate primăria chiar poate să şi cureţe pe lânga morminte – deşi nu sunt mari aşteptări. Dar măcar un drum de acces către acestea tot ar putea întreţine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *