Judecătoarea Monica Diaconescu de la Curtea de Apel Cluj și-a motivat decizia de admitere a contestației formulate de avocata Ioana Trană, specializată în drepturile omului, și de obligare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de a se pronunța pe fond în cazul declarațiilor făcute de arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, despre femei.
Instanța a ajuns la concluzia că petiția reclamantei a vizat afirmațiile făcute de o persoană, de Teodosie Petrescu, nu au vizat un cult religios. În consecință, CNCD nu poate invoca autonomia cultelor pentru a nu-i aplica înaltului prelat legislația anti-discriminare.
Instanța a admis astfel argumentația reclamantei care a arătat că înaltul prelat ”nu se poate situa deasupra legii”, iar ”biserica și forurile religioase se supun și ele acelorași legi ca restul cetățenilor”. Spre exemplu, prelații trebuie să respecte și ei, în nume propriu, legislația privind circulația rutieră.
”Curtea constată că petiția a vizat afirmațiile făcute de o persoană, Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, în cadrul emisiunii ”Dialog Duhovnicesc” difuzat de Radio Dobrogea și nu un cult religios, astfel că nu se poate susține, în mod întemeiat, că pârâtului nu i-ar putea fi aplicată legislația privind discriminarea, distinct de faptul că ar fi sau nu sancționat de cultul din care face parte cu privire la afirmațiile făcute la postul de radio.
Astfel, prin petiția formulată, reclamanta s-a plâns de unele afirmații făcute de către pârâtul la un post de radio, de natură să discrimineze femeile, afirmații care nu reprezintă dogma unui cult, ci propria interpretare, inspirată de unele texte din Vechiul Testament și de un scurt comentariu patristic la aceste texte, astfel cum se susține în cuprinsul punctului de vedere al Patriarhiei Române, care nu împărtășește interpretarea pârâtului”, a arătat judecătoarea în motivare.
Instanța trece în revistă și legislația națională și internațională privind discriminarea: ordonanța 137/2000 privind combaterea discriminării, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Convenția anti-discriminare de la Istanbul din 2011, ratificată de România prin legea 30/2016.
În contestația depusă la instanță, avocata Ioana Trană, specializată pe drepturile omului, a adus și argumente pe fond. Ea a arătat că înaltul prelat nu poate invoca texte sfinte din Vechiul Testament pentru a face afirmații ofensatoare și discriminatorii la adresa femeilor.
În Levitic, Vechiul Testamament, sunt afirmații foarte violente, care vorbesc despre ”uciderea celor de altă credință, despre uciderea și schinguirea femeilor și bărbaților care au relații extramaritale, despre uciderea pruncilor de către părinți, despre uciderea femeilor care își arată goliciunea la menstruație și multe alte cruzimi, violențe și crime atroce”, a arătat avocata.
”Astfel de afirmații nu se mai pot face astăzi, nu putem vorbi despre uciderea persoanelor și nici despre măcelărirea copiilor, chiar dacă ele sunt consemnate în scrieri sfinte. În același mod, nu ar trebui să putem vorbi de nici despre inferioritatea femeii în fața bărbatului. Chiar dacă sunt considerate sfinte, aceste învățături au fost scrise în antichitate, când violența era măsura lumii, iar femeia în antichitate era, într-adevăr, considerată inferioară bărbatului.
Acum nu mai trăim în antichitate, trăim într-un stat de drept care se întemeiază pe drepturi și libertăți, iar la baza statului de drept găsim principiul egalității persoanelor. Femeia este egală cu bărbatul, iar preotul este egal cu cetățeanul”, a argumentat avocata Ioana Trană.
În iunie, CNCD a decis să lase la latitudinea Bisericii Ortodoxe Române orice ”apreciere” legată de conduita lui Teodosie.
Prelatul a declarat în 6 mai că nu este discriminare faptul că femeia nu are roluri importante în Biserică, aşa cum are bărbatul, deoarece aceasta este condiţia ei şi că femeia “nu poate fi perpetuu într-o rugăciune, pentru că are condiţia slăbiciunilor sale”. ”Ea a început păcatul şi iată, se află cu această neputinţă”, a mai explicat arhiepiscopul Tomisului.
Decizia CA Cluj nu este însă definitivă, ea putând fi atacată de arhiepiscop la Înalta Curte. Avocata Ioana Trană a fost reprezentată de casa de avocatură Budușan și asociații.