Increderea in puterile miraculoase ale medicamentelor i-a facut pe multi dintre noi sa uite ca exista puternice izvoare de sanatate pe care putem si trebuie sa le folosim: miscarea si activitatea fizica si intelectuala.
In timp ce tendinta dezvoltarii contemporane este de a reduce tot mai mult efortul fizic, activitatea intelectuala a omului creste necontenit. Muschii supusi la inactivitatea slabesc, scad in volum, se atrofiaza, degenereaza. Urmarile sunt insa si mai grave in profunzimea organismului.
Se stie ca, din cauza bolii, omul este silit sa ramana un timp in pat, fara miscare. Atunci organismul lui se resimte imediat. Primii pasi ai convalescentului dupa o boala grea sunt nesiguri si chiar la eforturi mici inima incepe sa bata repede, omul oboseste, transpira, tremura, respira greu, are ameteli.
Studiile facute pe bolnavii internati au aratat ca, dupa doua saptamani la pat, acestora le scade mult capacitatea pulmonara, plamanii nemaiputand asigura cantitatea necesara de oxigen. De pe urma acestei situatii sufera toate tesuturile si organelle, dar mai ales inima si creierul, mari consumatori de oxigen. Activitatea fizica dezvolta nu numai muschii ci si inima, care este si ea un muschi. Pulsul este cu 20-30 batai mai repede ca la cel antrenat. Inima antrenata poate impinge o cantitate mai mare de sange si are mai mult timp pentru odihna. Starea de activitate musculara redusa sau repaus prelungit un timp indelungat duce la dezantrenarea inimii, care nu mai poate face fata eforturilor mari.
Activitatea musculara influenteaza favorabil toate procesele vitale din organism. Inainte de toate miscarea activeaza munca inimii si a aparatului respirator. A respira inseamna a trai. A respira adanc inseamna a trai mai mult si mai bine. In timpul repausului, aerul inspirat nu patrunde in toate partile plamanului si cea mai mare parte a lui ramane fara aer proaspat. La omul neantrenat, in repaus, capacitatea respiratorie, adica volumul de aer inspirat, este de 3-4 litri pe minut, iar la cei antrenati ajunge la 7 litri.
Cultura fizica este cea care-l ajuta pe om sa-si intretina sanatatea, ii mareste capacitatea de munca si rezistenta la boli. Exercitiul fizic, avand un rasunet adanc in viata psihica a omului, actioneaza ca un tonic puternic asupra sistemului nervos: curajul, optimismul, vointa si stapanirea de sine sporesc. Terapia prin miscare se numeste kinetoterapie, si ea trebuie sa devina o a obisnuinta cotidiana in viata fiecarui om.
La oamenii care nu s-au ocupat niciodata cu cultura fizica, odata cu varsta, corpul devine rigid, incheieturile se intepenesc treptat, tinuta se schimba, spatele se incovoaie. Miscarile devin incete, greoaie, nesigure, neindemanatice. Exercitiile fizice si sportul previn degenerarea tesutului muscular, favorizeaza pastrarea fortelor, mentin supletea. Varstnicii care se ocupa cu cultura fizica arata, de obicei, mai tineri, au o tinuta mai buna, mersul elastic, usor.
In zilele noastre, cultura fizica nu mai poate fi privita ca o distractie sau ca un capriciu. Ea este absolut necesara omului, accesibila tuturor, la orice varsta, chiar inaintata.
Gimnastica de dimineata si plimbarile intretin sanatatea si frumusetea corpului. Gimnastica de dimineata trebuie combinata cu baia de aer, cu exercitii de respiratie profunda, cu frictiuni si dusuri.
Pentru vara, unul din cele mai placute sporturi este inotul. El dezvolta mai ales capacitatea pulmonara si inima. Intrunind actiunea apei, a soarelui, a aerului si a miscarii, inotul este si un excelent mijloc de calire a organismului. Fiecare om ar trebui sa invete de la varsta frageda inotul si sa il practice permanent.
Schiul este unul dintre cele mai complexe sporturi. Accesibil oricui, el pune in miscare toti muschii, activeaza functionarea tuturor organelor. Miscarile ritmice ale corpului departe de agitatia si larma orasului, calmeaza sistemul nervos si refac puterea de munca. Patinajul, desi cere un consum mai mare de forte, are insa un efect apropiat ce del al schiului.
Un om sanatos, de varsta mijlocie, ar trebui sa rezerve activitatilor fizice, de miscare si sport cel putin 15 ore pe sapatamana, impartite astfel:
15 minute zilnic pentru gimnastica de dimineata;
2-3 ore de mers pe jos;
1 ora pentru diferite sporturi (ciclism, inot, patinaj, schi, jocuri cu mingea etc.
Un alt mijloc important de pastrare a sanatatii este munca. Ea face parte din natura biologica a omului si este una din conditiile esentiale pentru dezvoltarae lui armonioasa, fizica si psihica. Munca fizica normala, adica in raport cu fortele organismului si efectuata in conditii igienice, intareste si antreneaza muschii, care se dezvolta ca si forta. Munca fizica si miscarea, ca nici un alt factor, dezvolta si intretin circulatia sangelui, respiratia, asimilarea alimentelor.
Munca contribuie la respectarea unui regim de viata corect, creeaza un anumit ritm in activitatea organsimului; ne obliga sa ne sculam si sa ne culcam la o anumita ora, sa luam masa la ore fixe, sa respectam o ordine si o planificare in activitate. Munca face ca viata noastra sa fie organizata, ne invata sa fim disciplinati, ordonati, punctuali.
Ritmul in munca creeaza ritmul fiziologic. La omul care desfasoara o munca fizica muschii, inima, plamanii sunt mai bine dezvoltati si antrenati, sunt mai rezistenti la imbolnaviri. Un regim de viata bine alcatuit si respectat intretine sanatatea si este garantia unei vieti indelungate. La temelia acestui regim este munca. Multi varstnici care au avut o viata activa si-au pastrat vigoarea. Preocuparile, planurile, obligatiile activitatii genereaza o mare si nestapanita dorinta de viata.
Nu numai munca fizica, dar si cea intelectuala favorizeaza o buna stare de sanatate. O activitate cerebrala intensa si neintrerupta, continuata de-a lungul intregii vieti, nu secatuieste sistemul nervos, ci dimpotriva, ii pastreaza prospetimea si puterea creatoare. Munca creatoare, rodnica si cu teluri implinite este un izvor de emotii pozitive, este un stimulent al vietii.