Șeful PSD, Marcel Ciolacu, a cerut miercuri Ministerului Justiției trebuie să „prezinte public o variantă de reglementare adecvată pentru pragul valoric la abuzul în serviciu, în acord cu deciziile Curții Constituționale, cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu opiniile specialiștilor în drept”.
”PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție. Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”, a scris Ciolacu, pe contul său de Facebook.
Plenul Senatului a votat miercuri un amendament pentru introducerea unui prag de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, care este cameră decizională.
Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii.
Modificările au fost introduse sub formă de amendamente de parlamentarii puterii PSD-PNL-UDMR la un proiect de lege inițiat de guvern în decembrie 2022. Fișa legislativă de pe site-ul Senatului nu indică explicit numele parlamentarilor PSD, PNL și UDMR care au depus amendamentul, ci indică doar că sunt membri Comisiei Juridice din Senat.
Dacă amendamentul Puterii trece de vot, fapta prin care un funcționar public produce cu intenție un prejudiciu mai mic de 250.000 lei nu va mai fi infracțiune. Dacă această prevedere ar fi fost în vigoare, Liviu Dragnea nu ar mai fi fost condamnat.
Amendamentul depus de parlamentarii PSD-PNL-UDMR:
- „Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmând să meargă apoi la dezbateri în Camera Deputaților.
Curtea Constituțională a cerut ca în lege să fie prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, dar nu a indicat care să fie valoarea.
Proiectul adoptat de guvern și trimis la Parlament în decembrie 2022 nu prevedea însă un plafon pentru abuzul în serviciu, așa cum ceruse Curtea Constiuțională, care nu indicase însă un cuantum pentru acest prag. Guvernul Ciucă a modificat la sfârșitul anului definirea definirea abuzului în serviciu astfel încât să ia în calcul hotărârea CCR din 2016, care a decis că numai comportamentul funcționarilor care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea o consecință penală.
O altă modificare importantă ar viza propunerea ministerului justiției ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție, deși Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară din CPP. Propunerea a fost însușită de Guvern în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală adoptată la sfârșitul anului, însă a unii politicieni au pus în discuție din nou Constituționalitatea acestei prevederi.
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR) a cerut un prag pentru abuzul în serviciu echivalent cu salariul minim pe economie.
