Analiza

Manual de prezentare a eșecurilor drept succese

Clujenii cu spirit civic constată că, din cele mai multe proiecte culturale de anvergură promise de-a lungul anilor, municipiul Cluj-Napoca s-a ales doar cu conferințe, idei și dezbateri, dar cu prea puține proiecte concrete. Nici până astăzi, așa-numita Capitală culturală a Ardealului nu dispune de un sediu pentru Filarmonica clujeană, iar orașul smart n-a fost suficient de inteligent încât să obțină titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Vorbele ţin loc de realizări.

„Echipa care in 2016 a pierdut Capitala Culturala pentru Cluj-Napoca si banii europeni ne-rambursabili, dar conform promisiunii binomului Boc-Tise au cheltuit milioanele alocate din Bugetele Local si Judetean (reprezentand contributia locala la proiect), FARA sa realizeze vreun angajament asumat, respectiv: 

– amenajarea parcului Feroviarilor pentru festivaluri, destindere creativa si actiuni cultural-recreative, 

– construirea cladirii Filarmonicii, 

– amenajarea malurilor Somesului pentru promenada, biciclete si actiuni culturale – in afara Centrului Istoric ultra-aglomerat cu chermeze si iarmaroace kitsch, etc. etc. 

Singura lor realizare trambitata cu emfaza in draftul SIDU 2021-2030 (ce NU este posibil sa fie aprobat inca), este ca au creat CCC – Centrul Cultural Clujean (prin banala schimbare a numelui asociatiei din Cluj 2021- Capitala Culturala Europeana, ca sa uite lumea de dezastrul cultural produs)”, semnalează Adrian Radu în grupul civic al clujenilor. 

Din păcate, clujenii par să aibă dreptate, în condițiile în care eșecul cultural al Clujului este prezentat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030 drept un real „succes”. 

Responsabilitatea pentru un fiasco asociativ a fost aruncată în cârca comunității:

„Alte exemple de succes constau în înființarea Centrului Cultural Clujean (CCC), un exemplu foarte bun de delegare a autorității către o entitate non-guvernamentală, formată din peste 100 de actori locali: organizații și instituții culturale, universități, asociații ale mediului de afaceri, ale societății civile, administrația locală și regională. 

Înființarea sa este strâns legată de proiectul Cluj Capitală Europeană a Culturii 2021, titlu care a fost în final obținut de Timișoara – ceea ce a demonstrat o capacitate deosebită a comunității de a învață și din eșecuri și de a le valorifica ca pe o oportunitate de a continua colaborarea. 

Astăzi, CCC derulează programe în mai multe domenii: dezvoltare culturală, comunitară, urbană, formulare de politici și este unul dintre principalii vectori ai schimbării”, se arată în Anexele Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030. Vezi AICI

„Civicii au cerut si acum insista pentru imputarea sumelor cheltuite din buzunarul clujenilor (Bugetul Local, cotizatia Primariei, Bugetarea Participativa, Casa Municipala de Cultura) in ultimii 8 ani de acesti BOKemeni, dupa un audit independent si un control al Curtii de Conturi si DNA. 

Stoparea finantarii in continuare cu bani din buzunarul clujenilor – Bugetul Local. 

Sa demonstreze clujenilor ca se pot auto-finanta si sustine la fel cum fac TOATE ONG-urile viabile-serioase din Cluj si sa acceseze fonduri europene pentru creatia artistica, culturala, creatorii si artistii independenti, … Sa terminam cu sinecurile, lipitorile, profitorii, electoratul politruc ne-folositor clujenilor dar finantati din taxele-impozitele-amenzile pe care le platesc la timp si civic cetatenii Clujului”, adaugă Radu în grupul de Facebook „Clujul Civic”

„Acest proiect ratat TREBUIE obligatoriu sa aiba un capitol distinct in RAPORTUL PRIMARULUI privind SIDU 2016-2020 anterior, ce refuza ostentativ sa-l prezinte in fata cetatenilor Clujului si Consiliului Local, incalcand grav legea si blocand discutarea-aprobarea SIDU 2022-2030 (pentru ca deja 2021 a trecut si trebuie obligatoriu schimbat nu doar in continut dar si in TITLU).

Doar stim cu totii ca NU au luat in considerare RECOMANDARILE evaluatorilor UE dupa pre-selectie ci le-au persiflat la fel si propunerile specialistilor clujeni in cultura si arta…

Mai rau, au refuzat asistenta ne-rambursabila (gratuita) oferita de SES-Germania din partea a 2 experti care au adus succes in 2 orase germane – acum pe lista Capitalelor Culturale Europene. Mai bine au PLATIT un expert discretionar din banii publici pentru a promova propriile interese marunte. Clujenii nu sunt nici amnezici si nici usor de pacalit de viclenii activisti culturali si “vizionar”.

NU ezitati sa cautati actiunile Consiliului Civic din 2015-2016, care a incercat sa ajute sa castigam titlul de Capitala Culturala Europeana si sa se evite dazastrul cultural de imagine, inregistrat in inima oamenilor de cea mai inalta sensibilitate si exprimare artistica … de niste parveniti si ne-integrati in spiritual cultural-artistic bi-milenar al Orasului Comoara”, notează Adrian Radu. 

Cluj-Napoca a pierdut lamentabil titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 în favoarea Timișoarei. 

Ori scopul initial al Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană a fost tocmai acela de a asigura Clujului titlul cultural european. 

Chiar dacă a înregistrat un eșec în acest sens. proiectul asociației a continuat, însă sub un alt nume. 

În decembrie 2016, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană hotăra în cadrul unei Adunări Generale Extraordinare a Membrilor, schimbarea numelui în Centrul Cultural Clujean (CCC). 

CITEȘTE ȘI: Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană devine Centrul Cultural Clujean

În fiecare an, organizațiile neguvernamentale (ONG) și asociațiile culturale au beneficiat de alocări financiare consistente din bugetul public. 

Spre exemplu, anul trecut, Centrul Cultural Clujean solicita suma de 2.000.000 de lei pentru proiectul ”Cultura Inspiră”.

CITEȘTE ȘI: Centrul Cultural Clujean prinde tupeu chiar dacă a ratat titlul de Capitală Culturală Europeană: cere alte 2 milioane de lei de la Primărie

Mai mult, din proiectele culturale de anvergură ale Clujului, precum obținerea titlului de capitală a culturii la nivel european ori realizarea unui sediu pentru Filarmonica clujeană, pare să se fi ales praful.

Însă chiar și în aceste condiții, eșecul cultural al Clujului este prezentat în SIDU 2021-2030 drept „o capacitate deosebită a comunității de a învață și din eșecuri și de a le valorifica ca pe o oportunitate de a continua colaborarea”. Cu aceiași actori culturali. 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *