PORTRET

Maestrul Vasile Solomon, șeful și coregraful ansamblului de balet al Operei Naționale Române Cluj-Napoca: „Vreau ca prin arta mea să fac bucuroasă societatea de astăzi! Nu mă gândesc să fiu înțeles peste nu știu câți ani!”

Maestrul Vasile Solomon este în prezent șeful și coregraful ansamblului de balet al Operei Naționale Române Cluj-Napoca. A făcut parte din primele promoții ale Liceului de Coregrafie din Cluj, în tinerețe a fost și balerin, iar mai apoi s-a concentrat pe activitatea de maestru de balet (la Opera din Cluj și în cadrul unor instituții similare din afara țării) și de profesor la Liceul de Coregrafie, unde a lucrat cu eleve de excepție, care au ajuns să performeze pe marile scene ale lumii. În calitate de coregraf a montat numeroase spectacole în țară și în străinătate, prin intermediul cărora și-a exprimat ideile și sensibilitatea artistică, în limbaj clasic și neoclasic.

Acum, Vasile Solomon își dorește un nou început pentru ansamblul de balet al Operei, prin întinerirea și dezvoltarea numerică a ansamblului, prin progresul tehnic și artistic al acestuia, prin formarea unui nucleu de soliști și a unui ansamblu într-adevăr profesionist, cu perspective sclipitoare. Întreaga sa activitate și-a canalizat-o spre a încânta publicul, pentru a-l aduce în sălile de spectacol și vrea ca prin arta sa să bucure societatea de astăzi, să fie înțeles și apreciat aici și acum, și nu doar de posteritate.

„Prin balet, mai ardelean ca ardelenii!”

Vasile Solomon s-a născut în Roman, în anul 1944. În 1954, o comisie condusă de Octavian Stroia, fondatorul școlii de balet din Cluj (care îi poartă acum numele), i-a descoperit aptitudinile fizice și muzicale și l-a chemat la Cluj, pentru a deveni, la 10 ani, elev al Liceului de Coregrafie, pe care l-a absolvit în 1963. Imediat după terminarea liceului a fost angajat ca balerin la Opera Națională Română din Cluj-Napoca:

„Așa că am devenit ardelean, mai ardelean ca ardelenii, fiindcă așa de mult m-am atașat de Cluj și de mentalitatea din Ardeal, încât, atunci când mă duceam în Moldova, nu mă mai simțeam bine. M-am atașat de Cluj, a fost orașul copilăriei și adolescenței mele.

În timp ce eram elev dansam și în spectacolele Operei și adolescența mi-am petrecut-o în acea clădire, între școală și Operă… plus adolescența spirituală și sentimentală, care tot aici a crescut și s-a dezvoltat!”

Profesor la Liceul de Coregrafie la 21 de ani

În timp ce era balerin la Operă, la numai 21 de ani, Vasile Solomon a fost solicitat de către Octavian Stroia, pentru a le preda copiilor la Liceul de Coregrafie:

„Prima dată am refuzat, m-a speriat o asemenea propunere și o asemenea responsabilitate, pentru că eram un balerin în devenire, încă trebuia să mă mai pregătesc. Dar directorul mi-a spus că tinerețea nu este un obstacol ci, din contra, ea trebuie să îmi dea curaj să mă pregătesc și să cresc profesional ca pedagog, odată cu elevii.

M-am apucat de treabă, cu emoțiile de rigoare, și după 9 ani am avut prima promoție de absolvenți. Aproape toți au ajuns soliști la Opera din Cluj, din București, apoi au făcut cariere internaționale de excepție în Europa și în America.

Acei 9 ani au fost printre cei mai frumoși ani ai carierei mele, pentru că am crescut și am acumulat elementele de bază, necesare pedagogiei de balet. Am îndrăgit atât de mult profesia de pedagog de balet, încât am renunțat la cea de balerin, la scenă, după câțiva ani în care, în paralel, dansam și eram și profesor.”

Normalitatea artei coregrafice

Concomitent cu activitatea pedagogică, Vasile Solomon a început să creeze și mici coregrafii. Îndrăgind și această modalitate de exprimare artistică, lucrările sale coregrafice au început să ia amploare, până când a ajuns să monteze spectacole de sine stătătoare, la început de întindere medie, iar mai apoi spectacole întregi, în care și-a exprimat ideile și sensibilitatea, în limbaj clasic și neoclasic:

„Nu am vrut niciodată să fiu un avangardist. Am avut de gând în tinerețe să mă atașez celor ce căutau să abordeze un limbaj coregrafic mai abstract, dar am renunțat datorită faptului că nu eram pregătit pentru un asemenea mod de exprimare și nu mă simțeam în largul meu.

Eu consider că în artă, în general, și în dans, în special, totul trebuie să fie o continuare. Nu este nimic nou pe lume și în artă consider că totul trebuie să fie o prelungire. Lucrurile nu trebuie să stea pe loc și să ne exprimăm ca acum 30, 50, 100, 150 de ani, ci trebuie mers înainte conform ritmului vieții și evoluției societății; dar totul trebuie să se bazeze pe o pregătire temeinică, iar conținutul e necesar să fie veridic, să fie perceput de societate drept normalitate, nu ca ceva bolnăvicios, pentru ca să influențeze normal și pozitiv gustul societății.”

O carieră de excepție ca profesor, coregraf, maestru și șef de balet

Vasile Solomon a studiat pedagogia de balet și la Moscova, timp de 3 ani, din 1974, imediat după ce a ajuns la final cu prima sa promoție de absolvenți ai Liceului de Coregrafie. Aceste studii au avut un rol determinant pentru viitoarea sa carieră:

„La Moscova am avut profesori de excepție și am studiat într-un cadru unde baletul era conceput, împreună cu muzica, drept o necesitate spirituală a societății.”

După absolvirea studiilor, Vasile Solomon a revenit la Cluj și a activat concomitent ca maestru de balet la Opera Română, unde a montat spectacole și a condus ansamblul de balet, și ca profesor la Liceul de Coregrafie:

„În această perioadă am avut marea bucurie să lucrez la liceu cu o clasă de eleve deosebite, care au ajuns să facă carieră pe scenele din România și din străinătate.

Din această clasă, promoția ʼ85, au ieșit multe prim-balerine, ca Anca Opriș, prim-balerină la Opera din Cluj, care, cu toate că ar fi putut să încerce să facă o carieră europeană, a rămas fidelă și nu a părăsit Clujul de-a lungul timpului. În fruntea acestei clase s-a detașat Simona Noja, care și-a început cariera la Cluj ca prim-balerină, iar apoi și-a continuat periplul cu succes pe toate scenele lumii. După ce și-a întrerupt cariera scenică a fost numită directoare a Școlii de Balet a Operei de Stat din Viena, funcție pe care o deține și în ziua de astăzi.”

După activitatea desfășurată în cadrul Operei Române din Cluj-Napoca, Vasile Solomon a început la rândul, în 1985, un periplu în spațiul ex-iugoslav, unde a activat ca maestru de balet, coregraf și șef de balet. A început cu Sarajevo, a urmat Ljubljana, apoi Maribor, Zagreb și Rijeka. Nu a părăsit însă definitiv Clujul, unde a mai revenit de câteva ori, în toată această perioadă, pentru a mai activa la Liceul de Coregrafie și la Opera Națională Română.

Un nou început pentru ansamblul de balet al Operei Naționale Române Cluj-Napoca

După pensionare, acum 6 ani, Vasile Solomon a mai fost solicitat în două rânduri pentru a reveni la Opera Națională Română din Cluj, cu care a întrerupt colaborarea în ultimii doi ani. În prezent a fost solicitat din nou și acum este coregraful și șeful compartimentului de balet al acestei instituții:

„Sper ca de data aceasta, cu destoinicul și tânărul director Florin Estefan să am o colaborare cât mai fructuoasă și îndelungată! Această colaborare am început-o cu montarea baletului «Lacul Lebedelor», cu care am fost în turneu în China, turneu care s-a terminat cu succes, cu satisfacții artistice și cu o nouă experiență, atât pentru mine, cât și pentru soliștii și ansamblul Operei.

Eu consider că acest turneu poate și trebuie să fie un nou început pentru formarea unui nucleu de soliști și a unui ansamblu într-adevăr profesionist sub toate aspectele, unul care să aibă o perspectivă sclipitoare. Pentru aceasta e necesară întinerirea, dezvoltarea numerică a ansamblului, iar progresul tehnic și artistic trebuie să fie lucrul primordial.

Repertoriul va fi format din spectacole clasice, neoclasice și moderne. De exemplu, stagiunea aceasta avem prevăzut în programul repertorial Spărgătorul de nuci, Coppelia, Lacul Lebedelor, Șeherezada, Bolero, după care vor fi Anotimpurile de Vivaldi, apoi vom avea spectacolele Giselle, Don Quijote și, mai spre sfârșitul stagiunii, o premieră, Dama cu camelii. Și vor mai fi și alte surprize pe parcursul și spre finalul stagiunii!”

„Vreau ca prin arta mea să fac bucuroasă societatea de astăzi! Nu mă gândesc să fiu înțeles peste nu știu câți ani!”

Vasile Solomon iubește oamenii, simte o dragoste aparte pentru dansatorii pe care îi pregătește, dar este extrem de sever și de riguros în sala de balet, pentru că nu îi plac lucrurile făcute pe jumătate sau superficial. 

Ca balerin, ca pedagog, profesor de balet și coregraf, a avut în viață multe bucurii, însă, după cum se confesează, întreaga sa activitate a însemnat o alternanță continuă de urcușuri și coborâșuri:

„Dar totul a fost foarte frumos și întotdeauna și din coborâșuri înveți multe, îți pregătesc următorul urcuș!” exclamă, cu optimism, maestrul Vasile Solomon.

Hobby-urile sale sunt muzica, sportul, îi place viața tihnită, momentele de repaus din căsuța sa de la țară:

„Acolo mi-am scris și cartea, «D’ale Baletului sau Balet à la carte», în care mi-am depănat câteva momente din viață și activitate și, printre rânduri, se pot citi și estetica și principiile care m-au condus în carieră. Principiul de bază este disciplina. Totul pornește de la disciplină și este o disciplină specifică a baletului, apoi urmează puterea de muncă, seriozitatea și plăcerea fără limite de a face publicul bucuros de ceea ce vede.

Sunt omul care, ca și coregraf, toată activitatea mi-am canalizat-o spre a bucura publicul, pentru a-l aduce în sălile de spectacol. Cea mai mare satisfacție o am atunci când văd sălile pline, când aud aplauze și când observ publicul plecând din sală pe gânduri, zâmbind.

Vreau ca prin arta mea să fac bucuroasă societatea de astăzi! Nu mă gândesc să fiu înțeles peste nu știu câți ani! Vreau să îmi trăiesc momentul!”, conchide, cu pasiune, Vasile Solomon.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *