Cand intram intr-o biblioteca, de prea putine ori ne gandim la cel care ne da cartea de pe raft, la cei care au intocmit baza de date si au aranjat totul intr-o impecabia ordine. Majoritatea iau cartea si pleaca, in timp ce bibliotecarul ramane zambind frumos in urma. Insa aceasta meserie nu se rezuma la a pune o carte pe raft si la a o scana. A fi bibliotecar nu e o meserie pasiva, ne spune Luminita Tomuta, unul dintre cei mai vechi bibliotecari ai orasului, e o meserie mai dinamica decat credem, o meserie aventuroasa atunci cand e facuta cu drag si pasiune.
Nascuta la Sibiu, Luminita a crescut si a trait in Cluj. E orasul unde i se afla familia, unde-i sunt prietenii si, mai mult decat atat, e orasul in ale carui biblioteci s-a dezvoltat ce mai mult si a realizat cele mai interesante proiecte. Experienta ei in calitate de bibliotecar e dovada ca aceasta meserie nu e plictisitoare si permite o dezvoltare multilaterala. Paradoxal, poate, pentru unii, doamna Luminita a terminat Facultatea de Matematica-Informatica din Cluj, a lucrat in invatamant din ’79 pana in ’83, dupa care si-a inceput cariera de bibliotecar.
“Noi primeam la sfarsitul facultatii repartitie, iar repartitia mea era la Jibou, dar era dificil in fiecare toamna sa primesti detasari. La un moment dat, am fost instiintata ca exista un post la Biblioteca Centrala Universitara si m-am prezentat la concurs. L-am luat si am intrat la biblioteca in ’83. Am lucrat in serviciul catalogare-clasificare, iar mie imi erau repartizate cartile de stiinte exacte”, isi aminteste ea.
Cu toate acestea, pasiunea pentru informatica nu a ramas in urma. Odata inceputa activitatea in cadrul bibliotecii, Luminita Tomuta a gasit modalitati de a imbina ambele chemari.
“In acelasi timp, eu terminand matematica-informatica, aveam in cap ideea informatizarii bibliotecii. E o problema pe care am si studiat-o foarte mult la nivelul la care se putea atunci. Inainte de ’89 nu existau PC-uri, erau calculatoarele acelea mari de la Centrul de Calcul al Universitatii care functionau cu cartele gaurite, daca greseai o litera, nu functiona programul si trebuia sa iei de la inceput. Era foarte foarte complicat. Dar, totusi, incercam o colaborare cu cei de la informatica”, povesteste aceasta.
Imediat dupa ’89, cand s-au deschis si granitele si au venit multi bursieri din America, biblioteca a primit si primul PC. Datorita unui astfel de vizitator, biblioteca s-a familiarizat si cu softul Procite. Un soft in care au inceput sa creeze si bazele de date.
“Am avut foarte mult timp acel calculator. A fost primul care a intrat in biblioteca universitatii”, rememoreaza Luminita Tomuta.
Astfel, s-a adunat o mana de oameni cu acelasi scop al informatizarii bibliotecii. Curand, s-a strans o adevarata echipa careia i s-a alaturat si Curta Olimpia, in prezent, director general adjunct IT al B.C.U. Venirea ei, spune Luminita Tomuta, a insemnat consolidarea laboratorului de informatica, aceasta avand experienta in domeniu.
“A fost infiintat laboratorul de informatica si am fost atestati ca informaticieni. Dupa aceea, am lucrat la diverse proiecte si am obtinut un soft integrat al bibliotecii care era la vremea aceea unul cu origini olandeze. Ulterior, l-am schimbat si a fost transformat in actualul Aleph pe care il folosim acum”, mai adauga dansa.
Munca unui bibliotecar nu inceteaza niciodata. Cand exista pasiune, exista si dorinta de reinventare. Astfel, pana in jurul anului 2000, Luminita a lucrat la BCU, dupa care drumul sau a mers mai departe, tocmai la Facultatea de Educatie Fizica si Sport.
“M-am gandit sa fac o biblioteca pilot care sa fie la standardele de atunci. Pentru ca eu raspundeam pe probleme de informatica pentru filiale, am ales biblioteca Facultatii de Educatie Fizica si Sport. Pentru ca nu prea era la timpul respectiv foarte OK, trebuia restructurata si am zis ca mai bine iau o biblioteca de la inceput si o restructurez, vad ce trebuie facut, dupa cum stiam eu ca trebuie sa arate o biblioteca moderna. Am facut atunci un proiect pe care l-am castigat, un proiect care presupunea securizarea cartilor si care cuprindea o poarta magnetica. Acum, la vremea aceasta, pare banala”, marturiseste ea.
Nu a fost usor de la inceput, intrucat trebuia sa faca de una singura toata munca dintr-o biblioteca: de la inregistrari, la catalogari si realizarea permiselor. Cu toate acestea, a reusit sa organizeze intreaga biblioteca, astfel incat, sa permita si acces liber la raft, dar sa monitorizeze si cartile.
O meserie care imbina mai multe pasiuni
Vocatia de bibliotecar s-a nascut, insa, dintr-un amalgam de pasiuni, din pasiunea pentru informatica, pentru carte, dar si pentru sport. Biblioteca a devenit un spatiu al intersectarii de drumuri, un loc care ofera posibilitatea de a face mai mult decat de a inregistra carti si a face recomandari.
“Pasiunea mea pentru informatica, practic, m-a ajutat sa protejez cartile sa facilitez accesul la ele. In acelasi timp, am obtinut un soft de baze de date in programul Procite, care puteau sa fie accesate cu mult inainte de a avea acces filalele la Aleph”, explica aceasta.
Un alt proiect pe care l-a inceput si care este in desfasurare si in prezent este cel al scanarii si ocerizarii cuprinsurilor de carte. Ceea ce inseamna ca cititorul are posibilitatea de a consulta inclusiv curprinsul unei carti in mediul online atunci cand se documenteaza pe un anumit subiect, economisind timp in cautarile sale la raft.
“Proiectul a demarat in 2013 la Biblioteca Facultatii de Educatie Fizica si Sport si consta in scanarea cuprinsurilor cartilor. Activitatea aceasta, noua pentru bibliotecarii de la filiale, cuprinde mai multe operatiuni printre care scanarea cuprinsurilor si ocerizarea si corectarea lor in vederea formarii indexului de cuvinte pentru operatiunea de regasire a acelor publicatii care au in curpins cuvantul cautat”, adauga Luminita Tomuta.
In afara bibliotecii de Educatie Fizica si Sport si cea a Facultatii de Mediu, si Biblioteca Iudaica, Americana sau cea a Studilor Europene pun la dispozitia cititorului aceasta optiune. Proiectele au decurs natural si, dupa foarte putin timp, a gasit o solutie de a imbina placerea de a face sport cu aceea de a citi.
Un bibliotecar altfel, o biblioteca altfel
Luminita e constienta de faptul ca exista o viziune stereotipica legata de responsabilitatile unui bibliotecar, acel om ,,care iti da cartea de pe raft”. Dar meseria de bibliotecar nu presupune doar atat, cu atat mai mult cu cat o practici cu pasiune. Luminita Tomuta a fost dintotdeauna adepta lecturilor active, a lecturilor care te indeamna spre experiente si a experientelor care te aduc mai aproape de carte. Astfel, spune ea, ,,lectura ne ajunta sa gasim raspunsuri la curiozitatile noastre, raspunsuri care nesupuse constrangerilor didactice, sa fie la fel de instructive”.
Pentru ca lumea a inceput sa uite ce inseamna sportul si efortul sportiv, pentru ca unii neglijeaza adrenalina preferand sa-si petreca timpul liber la televizor sau prin oras, dupa orele petrecute la locul de munca, Luminita a gandit proiectul „Biblioteca gestionarii timpului liber. Descopera natura prin lectura, sport si miscare”. Asa s-a nascut o traditie din programul care a presupus organizarea de actiuni care sa promoveze sportul de la rafting, ski, trekking, catarat sau caiac canoe. Promovarea a constat in prezentarea acestor sporturi si descrierea zonelor in care pot fi practicate ele, urmata de recomandari bibliografice. Insa programul nu s-a rezumat la atat, ci a implicat si iesiri desfasurate sub supravegherea persoanelor avizate, cu experienta in sportul respectiv.
“Scopul proiectului este de a oferi tinerilor o alternativa de petrecere a timpului liber, intr-un mod sanatos, energizant pentru trup si minte. Totodata, oferim acestora posibilitatea de a se informa in biblioteca despre sportul si zona geografica propusa. La fiecare iesire, in afara de practicarea sportului mentionat, putem adauga si o dimensiune culturala vizitand obiectivele de interes din zona. Iesirile sunt organizate pe grupuri si se desfasoara sub supravegherea unor persoane cu experienta in sportul respectiv (salvamontisti, ghizi, instructori)”, informeaza aceasta.
In plus, bibliotecara e iubitoare de sport, pentru ca provoaca ii atat mintea cat si trupul. E modalitatea de a iesi din rutina, marturiseste ea, „de a te incarca cu energie si, nu in ultimul rand, de a cunoaste alti oameni cu aceeasi pasiune ca a ta”.
Cunoscand oameni cu aceeasi pasiune ca a ei, la randul sau a incercat sa impartaseasca si iubirea pentru carti. Proiectul a avut succes, iar feedback-ul a fost pe masura, explica Luminita Tomuta. Studentii s-au implicat, si-au aratat interesul si multi au inceput chiar sa-si faca lucrari de cercetare in urma programului initiat de ea. Altii inca participa la excursii cu toate ca au absolvit deja facultatea.
Biblioteca a trecut prin transformari majore, inclusiv interesul studentilor a crescut semnificativ, remarca Luminita. Tinerii pun intrebari, o cauta si ea apreciaza mai ales colaborarea buna pe care o are cu profesorii. Cat priveste momentul in care va trebui sa paraseasca biblioteca, acesta nu inseamna si o desprindere totala de carte sau de proiectele sale. La fel de multa energie si dedicatie va pastra fata de pasiunile ei chiar si dincolo de rafturile pline de carti.
“Sigur nu ma va rupe de aceasta lume pentru ca asa ma simt eu, inca in putere, si o sa fac in continuare sport si miscare si aceste excursii, tot ce fac acum, rafting, ski, catarare, le voi mai face pana ma tin puterile”, zambeste ea.
Implicarea in proiectele de informatizare si echipa laboratorului de informatica au determinat-o sa vada biblioteca cu alti ochii. Spatiul nu a fost doar unul al lecturii, ci a devenit o retea de informatii si legaturi cu oameni mai vechi, cu oameni mai noi, toti contribuind cat de putin la experienta dansei in calitate de bibliotecar. E modalitate de formare. Poate parea confortabil dinafara si poate ca Luminita ar fi avut si varianta confortului, daca ar fi ales sa nu se implice. Dar e o meserie pe care trebuie sa ti-o asumi cu toata inima, lucru pe care-l recomanda si tinerilor tentati de o cariera in acest domeniu.
“Un tanar, daca vrea sa lucreze intr-o biblioteca, trebuie sa inteleaga ca in primul rand trebuie sa aiba rabdare. Noi, bibliotecarii suntem chitibusari, avem in mana lucruri de foarte mare finete. Cred ca ar trebui intai sa se inarmeze cu acest lucru, sa-si faca munca corect. In al doilea rand, trebuie sa fie deschis catre o altfel de gandire despre biblioteca. Dar asta trebuie sa aiba in primul rand, rabdarea de a lucra. Daca are acest lucru si ii este drag de carte, atunci va reusi”, incheie Luminita.