In vizor

Legea e aceeași. Judecătorii aleg să o folosească sau nu. Un inculpat achitat, altul condamnat!

Săptămâna trecută, fostul președinte al Consiliului Județean Constaanța, Nicușor Constantinescu a fost achitat în baza unei decizii data de Curtea Constituțională a României cu privire la abuzul în serviciu. Cu toate acestea, pe o speța identică, în care inculpat era fostul subprefect al Clujului, Mihnea Iuoraș, instanța a decis condamnare la închisoare cu executare.

Ziar de Cluj vă propune o paralelă între cele două dosare, în funcție de legislația în vigoare, modul prin care judecătorii aplică deciziile CCR și interesele pe care anumiți inculpați le reprezintă pentru ca magistrații să bifeze ”dosare penale faimoase”.

 

Curtea Constituțională a României, o instituție opțională…

 

În urmă cu doi ani, Curtea Constituțională a României a dat decizia cu numărul 405, referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu și foloasele obinute prin comiterea acestei încălcări de legi.

De ce este importatantă această decizie? Pentru că, potrivit legii, în ceea ce priveşte efectele deciziilor Curţii Constituţionale, sediul materiei îl constituie dispoziţiile art.147 din Constituţie. Din cadrul acestui text constituţional numai alineatul 4 are o aplicabilitate generală, în sensul că acesta îşi găseşte aplicarea în raport cu toate deciziile Curţii pronunţate în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Constituţie şi Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Contituţionale. Potrivit acestui alineat „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.

Revenind la 2016, momentul în care CCR s-a pronunțat pe lacunele din interpretarea abuzului în serviciu, decizia, la acest moment se ia in considerare sau se poate ignora. Concret, un judector aflat în poziția de a soluționa un dosar de abuz în serviciu poate achita sau condamna la închisoare părțile. De ce? Pentru că, la scurt timp după decizia CCR, de altfel o decizie ce ține locul unei legi, s-a dat o directivă magistraților din toată țara, prin care se lăsa la libera decizie aplicarea sau nu a deciziei cu numărul 405, din 2016, data de CCR.

Mai multe despre acest subict, veti găsi la sfârșitul materialului prin explicația magistratului clujean, Cristi Danileț.

 

Mihnea vs Nicușor

Pe scurt, în dosarul ANRP, în care fostul subprefect a fost acuzat de abuz în serviciu, se susținea că prin puterea sa de decizie, împreună cu a celorlalți inculpați, s-au acordat despăgubiri mai mari decât trebuia, în dosarele de retrocedare a unor ”protejați”. Cum nu a existat o teză prin care să se dovedească o mită luată de Mihnea, acesta a fost acuzat de abuz în serviciu.

În celălalt dosar, Nicușor Constantinescu era acuzat că nu a dat voie Curții de Conturi să efectueze contoroale la o instituție subodonată Consiliului Județean Constanța, a cărui președinte era. Și aici, în rechizitoriu se arăta că Nicușor ar fi comis un abuz în serviciu timp de mai mulți ani.

 

Cum unul e achitat și altul condamnat ?

În cazul lui Nicușor s-a constatat că ”abuzul în serviciu” comis de acesta nu este demn de condamnare la închisoare, desi prima instanță a decis să î idea pedeapsa de 6 ani de închisoare cu executare. În apel s-a ajuns la concluzia că infracțiunea nu încălca o lege primară, ci una terțiară.

Apărarea făcută în dosarul lui Mihnea semnala că acesta, la fel ca Nicușor nu a încălcat o lege primară, motiv pentru care se impunea achitarea. Însă, magistrații de la București au convenit să îl condamne pe acesta.

Iată condamnarile date de Curtea de Apel București:

Ingrid Zaarour, fost presedinte ANRP: 2 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare, pe un termen de incercare de 5 ani;
Mihnea-Remus Iuoras, fost vicepresedinte ANRP: 4 ani si 6 luni de inchisoare;
Fostul deputat Theodor-Catalin Nicolescu, fost vicepresedinte ANRP: 9 ani si 4 luni;
Ingrid Mocanu, fost vicepresedinte ANRP: 4 ani de inchisoare;
Remus-Virgil Baciu, fost vicepresdinte ANRP: 6 ani si 4 luni inchisoare;
Fostul sef al ANI, Horia Georgescu: 4 ani de inchisoare;
Fostul deputat Attila-Gabor Marko: 5 ani de inchisoare;
Constantin-Catalin Canangiu, membru in Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor din ANRP: 4 ani de inchisoare;
Alexandru Florin Hanu, evaluator autorizat: 5 ani de inchisoare;

Achitările în cazul lui Nicușor Constantinescu au fost date în baza prevederii din Codul de Procedura Penală potrivit căreia „faptă nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.

 

 De altfel, Nicușor Constantinescu a fost unul dintre inculpații care au sesizat CCR cu excepția privind abuzul în serviciu. Una dintre avocatele sale a fost fostă șefa a DIICOT, Alină Bica, care a sesizat și ea CCR în acest caz.

 

 Sentință nu a fost motivată, dar potrivit unor specialiști în Drept, cel mai probabil ar fi fost data în bază deciziei 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale în cazul infracțiunii de abuz în serviciu. CCR a stabilit atunci că încriminarea unui funcționar public pentru abuz în serviciu se poate face doar dacă acesta încalcă o lege promulgată de președinte sau o ordonanța de urgență a Guvernului. Nu și dacă funcționarul încalcă o hotărâre de guvern sau alte reglementări secundare. Practic, politicianul este primul ales PSD de anvergură care scapă de acuzațiile dintr-un dosar penal.

 

Danileț despre decizia CCR (fragment)

 

Pe blogul personal, judecătorul Cristi Danileț a răspuns, din perspectiva profesiei sale, la câteva dintre întrebările pertinente apărute după decizia CCR:  

În ce constă infracțiunea de abuz în serviciu? Această infracțiune este este reglementată în art. 297 din Codul penal: se referă la cel care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos, dacă fapta lui produce un prejudiciu sau o vătămare drepturilor sau intereselor unei persoaneLegea anticorupție nr. 78/2000 ca fiind asimilată corupției; în acest caz, urmărirea penală o face DNA, nu un parchet ordinar, iar pedeapsa se mărește cu o treime.

De când există această infracțiune? În România această infracțiune a apărut în Codul penal încă de la 1864. În Codul penal valabil în perioada 1969-2014 abuzul în serviciu a avut aproape același conținut, dar pedeapsa era închisoare 6 luni-3 ani.

Cum este reglementată această infracțiune în alte state? Toate statele care sunt parte la Convenția ONU împotriva corupției trebuie să reglementeze infracțiunea de abuz în serviciu sau de putere ori de funcție – o cere art. 19 din Convenție, care este obligatorie pentru toți cei care au ratificat-o, adică pentru 140 de state, inclusiv România!

Ce a decis CCR? Curtea a hotărât prin decizia 405/2016 două lucruri: 1. admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispoziţiile art. 246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”; 2.respinge excepția de neconstituționalitate și constată că dispoziţiile art.13 ind. 2 din Legea nr.78/2000 sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

Cum a motivat CCR această decizie? Curtea a stabilit că, într-adevăr, este o problemă cu textul care incriminează infracțiunea de abuz în serviciu: termenul „defectuos” nu este definit de cod, ceea ce face ca oamenii să nu cunoască ce li se permite și ce li se interzice să facă; fără această descriere, magistrații înșiși ar putea sancționa oamenii în mod arbitrariu. Ca urmare, CCR a decis că numai comportamentul care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea o consecință penală.

CCR impune magistraților să respecte această decizie? Pe de o parte, Constituția spune că deciziile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea, deci inclusiv pentru magistrați. Pe de altă parte, în mod expres CCR cere magistraților ca în dosarele de abuz în serviciu pe care le soluționează să țină seama de decizia 405 care reconfigurează dispozițiile legale contestate (para. 80 și 88). Așadar, chiar dacă textul nu e modificat, magistrații îl vor avea în vedere așa cum a fost interpretat de CCR: de la data publicării deciziei, ei vor porni dosare și vor sancționa numai pe cei care comit abuzul prin încălcarea legilor primare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *