Romii care aparţin grupurilor sociale marginalizate pot fi inspectori şi mediatori şcolari, potrivit unui proiect de lege adoptat marți de plenul Camerei Deputaţilor. S-au înregistrat 233 de voturi „pentru”, 3 voturi ‘împotrivă’ şi 61 de abţineri.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 în sensul includerii în structura inspectoratelor şcolare a unor inspectori proveniţi din grupurile marginalizate din punct de vedere social – romi, precum şi al stabilirii unor condiţii specifice pentru ocuparea funcţiei de mediator şcolar în comunităţile cu populaţie majoritară de etnie romă, prin excepţie de la reglementările generale.
„În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii socio-economice dezavantajate şi/sau din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi. Inspectorii şcolari pentru copii şi tinerii proveniţi din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi sunt numiţi respectând procedurile legale în vigoare, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale”, prevede un amendament care aparţine deputatului minorităţilor naţionale Cătălin Manea.
Potrivit proiectului, pentru funcţia de mediator şcolar, una dintre condiţiile necesare este absolvirea cu diplomă de licenţă cu specializarea asistenţă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Se face excepţie de la această prevedere, pentru funcţia de mediator şcolar, „în comunităţile cu populaţie majoritară de etnie romă unde nu există mediator şcolar care să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute de lege – absolvirea minim a clasei a XII-a/XIII-a, fără diplomă de bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei”, prevede un amendament iniţiat tot de Cătălin Manea.
Legea ar urma să intre în vigoare începând cu anul şcolar 2022-2023.
„Proiectul de lege reprezintă un pas extrem de important pentru copiii şi tinerii care provin din medii socio-economice defavorizate din România. Aşa cum ştim cu toţii, potrivit art. 32 din Constituţia Românei, dreptul la învăţătură este un drept constituţional, este un drept garantat de Legea fundamentală a ţării şi care trebuie exercitat de către toţi copiii, indiferent de apartenenţa lor socială sau etnică. De asemenea, potrivit Legii fundamentale, statul are obligaţia de a lua cele mai potrivite măsuri legislative administrative şi financiare pentru asigurarea accesului tuturor copiilor la învăţământ. Pe termen mediu şi lung, acutizarea fenomenului de abandon şcolar în rândul copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile, în mod special în rândul copiilor romi, are implicaţii sociale, economice importante”, a declarat, în plen, Cătălin Manea, reprezentant al minorităţii rome în Parlament.
Aproximativ 80% dintre copiii neşcolarizaţi din România sunt copii romi, iar 50% dintre ei merg regulat la şcoală. 25% dintre cei cu vârsta de peste 10 ani nu mai merg deloc la şcoală, iar în privinţa nivelului de studii, doar 9% dintre romi au absolvit studii medii şi doar 0,3% studii superioare, a adăugat deputatul.
„Aşadar, stimaţi colegi, este extrem de important să avem, pe de o parte, în structura inspectoratelor şcolare aceşti inspectori care să se ocupe distinct de problematica copiilor şi tinerilor aparţinând grupurilor vulnerabile, pe de altă parte este imperios necesar ca la nivelul acestor comunităţi extrem de sărace să avem un număr mult mai ridicat de mediatori şcolari, care în opinia mea reprezintă o adevărată instituţie, dat fiind că principala lor sarcină prevăzută în fişa postului este aceea de a aduce copiii la şcoală şi de a-i menţine în şcoală. De cele mai multe ori discutăm despre rata abandonului şcolar şi aproape deloc despre un fenomen cumplit la nivelul României – şi anume numărul extrem de ridicat de copii care au vârsta legală de a fi înscrişi în sistemul educaţional românesc şi care nu merg la şcoală. Vorbim de zeci de mii de copii”, a evidenţiat Manea, care le-a mulţumit co-iniţiatorilor din PSD, PNL, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, AUR, UDMR.
Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată cu acest proiect.