La Spitalul de Recuperare din Cluj, liftul vine la pachet cu „Doamna”. Nu, nu este „Doamna cu coasa”, asa cum le place ziarelor sa puna titluri in caz de nenorociri in care sunt implicate bietele ascensoare, cu sau fara voia lor. Este „Doamna cu scaunul”, care sta toata ziua in lift si apasa butoanele de la 1 la 10. Ea este liftiera.
„Unde vreti sa mergeti? La sapte?”, dupa care apasa tacticos butonul. „Am ajuns la 7, puteti sa coborati. O zi buna!”.
Si face asta 8 ore pe zi pentru un salariu de 8-900 de lei (potrivit informatiilor de pe site-ul Spitalului), in timp ce un brancardier de la cardiologie castiga 680 de lei, iar o infirmiera 700.
De ce este nevoie de un liftier in anul Domnului 2012? Sunt medicii, ori pacientii, pentru ca ei au prioritate in utilizare, atat de tampiti incat nu sunt in stare sa apase niste butoane cu cifre? Alt motiv nu pare sa fie, de vreme ce principalele atributii ale liftierului sunt sa nu permita nimanui sa apase butoanele, sa dea alarma atunci cand liftul se blocheaza si sa linisteasca pasagerii. Extrem de solicitant.
Tocmai de aceea, „doamna” nu lucreaza in week-end. Asadar, nu ca liftul vine fara „Doamna”, ci nu vine deloc. Este scos din functiune, iar pacientii cu probleme ortopedice, in carje sau cu picioare rupte, sunt cazati la etajul sapte. Acolo sunt si in week-end, cand liftul este blocat la sol si le vine mai degraba sa se arunce pe geam, decat sa se „recupereze” coborand cincisuteoptzecisipatru de trepte.
Foto: Ziar de Cluj