Reportaj

La Poarta de Su’ Feleac timpul se măsoară altfel. Un loc cu 2000 de povești despre vremuri demult apuse

La Muzeul Etnografic Poarta de Su’ Feleac sunt peste 2000 de obiecte din gospodăria țărănească de acum câteva zeci sau poate chiar sute de ani. Fiecare obiect are povestea lui și este special pentru Ghiță Căpușan, cel care a fondat singurul muzeu privat din Cluj.

Ca să ajungi la Muzeul Etnografic Poarta de Su’ Feleac trebuie să parcurgi toată strada Soporului, plină cu gropi și denivelări. În ciuda faptului că drumul este dificil, merită tot efortul. Este singurul muzeu etnografic particular din județ și poate chiar din Transilvania. Este un loc care te transpune într-o altă lume, o lume uitată și demult apusă.

muzeul poarta de su feleac

La Muzeul Etnografic Poarta de Su’ Feleac vezi obiecte din gospodăriile de la țară de acum câțiva zeci de ani, poate chiar sute de ani. Poți să le atingi, să le afli povestea și să îți imaginezi cât de mult au trudit mâinile celor care le-au folosit. Poți să faci o vizită scurtă la muzeu sau poți să petreci o zi întreagă cu familia Căpușan, fondatorii muzeului. Îți vor arăta cum se trăiește într-o gospodărie de la țară, cum se muncește, cum se face mâncarea, cum trece timpul într-un astfel de loc.

muzeul poarta de su feleac

Totul a fost pus pe picioare de Ghiță Căpușan, un clujean pasionat de tradițiile populare și de lumea satului.

“Muzeul s-a deschis acum patru ani, într-o iarnă foarte frumoasă, cu ocazia zilei lui Eminescu. Am adunat peste 2000 de obiecte, cele mai multe sunt din Transilvania, dar avem și din Banat câteva, plus obiecte săsești. Înainte de a schimba acest atelier, eu am avut o firmă de învelitori acoperișuri, am lucrat peste tot în țară și m-am oprit în tot locul cumpărat câte un obiect sau am primit prin donație. Și așa am ajuns să adun atâtea obiecte. Tot ce am făcut aici am făcut împreună cu soția și cu cei doi feciori ai mei, nu am fost chiar singur. Mai am și voluntari din țară care vin și mă ajută, din Timișoara, Arad, Sibiu”, spune Ghiță Căpușan.

muzeul poarta de su feleac

Muzeul are trei încăperi, toate pline cu obiecte din gospodăriile sătenilor din Transilvania, dar și din alte colțuri ale țării. Mansarda a fost amenajată în așa fel încât să semene cu o casă tradițională de la țară.

“La mansardă, tavanul l-am dorit așa cum este la casa românească ardelenească, cu scândură de poștă, cu grinzi, cu rudă unde să își pună oamenii hainele că mai demult nu erau dulapuri”, afirmă fondatorul muzeului.

Aproape fiecare obiect are propria lui poveste, pe care Ghiță Căpușan este dispus să o spună oricui vrea să asculte. Tot ce este în muzeu este autentic, vine din alte timpuri.

muzeul poarta de su feleac

“Ca și obiecte, avem de la chimeși, război de țesut, clopote, cum ar fi de exemplu un clopot care se numește cioaie și pe care l-am găsit undeva în zona Clujului și conține foarte mult argint și îl aveau doar cei bogați în turmele de oi. Mai avem lămpașe, felinare, lămpi, mașini de tocat carne (avem una din 1890). Avem și un fus cu zurgalău, care vine din zona Maramureșului. Are 22 de piese și nouă căsuțe mici și când fata torcea el suna, de aceea îi spune fus cu zurgalău”, declară Căpușan.

Femeile își petreceau mult timp torcând, mai ales în anotimpul rece. La muzeu găsim mai multe feluri de furci pentru tors. Una dintre ele este furca de picior, cu care femeile mergeau la șezători. Altă furcă este cea care se pune la brâu, cu care femeile mergeau la hotar când se duceau cu animalele sau la șezătoare. Furca era sculptată cu diverse motive și avea chiar oglindă montată pe ea ca să se poată privi când torceau.

muzeul poarta de su feleac

Mai este și un război de țesut, ca cei care vin la muzeu să vadă cum se lucra mai demult. Războiul expus în muzeu este unul mai micuț, care intră într-o casă mai săracă.

“Este un război foarte important pentru mine pentru că este făcut de mâna unui nemeseriaș”, punctează Ghiță Căpușan.

Un alt obiect interesant este vintirul, adus din Delta Dunării. Este un fel de sac alungit pe care îl foloseau pescarii pentru a prinde peștele.

“Fiecare pescar meseriaș din deltă avea până la 100 de obiecte de acest fel, jumătate erau în apă și jumătate la uscat. Este o piesă foarte importantă pentru supraviețuirea celor din Delta Dunării”, spune fondatorul muzeului.  

muzeu poarta de su feleac

În muzeu este și un tulnic din 1943, pe care Căpușan l-a adus din Horezu. Mai sunt și furci de întors fânul, capcane de prins animale mai mari sau mai mici, plivitoare.

“Acum se face agricultură cu chimicale, dar atunci oamenii intrau cu plivitoarea la rădăcina grâului, înțepa buruiana și nu se foloseau chimicale”, afirmă Căpușan.  

La mansardă, este amenajat locul straielor populare. Aici sunt patru paturi – două țărănești și două mai puțin țărănești. Există și chimeși și cioareci bărbătești, chimeși femeiești, pieptare, o ladă plină cu lână, haine pentru copii, cioareci pentru iarnă.

muzeu poarta de su feleac

Cei care doresc să viziteze acest muzeu deosebit, pot afla mai multe de pe pagina de Facebook Poarta de Su’ Feleac, unde este notat un număr de telefon la care pot să sune dacă vor să se programeze pentru o vizită mai lungă, de câteva ore, timp în care să viziteze muzeul, dar să și petreacă câteva ore cu familia Căpușan. Cei care vor o vizită scurtă pot să treacă pe la muzeu oricând în intervalul orar  9.00-17.00.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *