Primarul Emil Boc se amăgește singur și crede că Clujul nu va fi influențat de guvernarea PSD-istă. Este contrazis de economiști, sociologi și politologi.
Proiecte mari care au fost deja aprobate este posibil să fie susținute în continuare de Guvern, dar altele noi s-ar putea să nu mai vedem în Cluj. Trebuie să ne descurcăm singuri și să nu ne bazăm pe București.
Clujul, Alba și Sibiul sunt singurele județe care nu s-au colorat în roșu după alegerile parlamentare de anul trecut. Alături de Mureș, Harghita, Covasna și Satu-Mare (care au fost câștigate, evident, de UDMR), cele trei județe sunt niște insule izolate într-o mare roșie. Cu toate că e singur împotriva tuturor, primarul Emil Boc declara la sfârșitul lunii decembrie că Guvernul PSD-ist nu poate lua decizii care să discrimineze regiunile și că România a trecut într-o altă etapă. Primarului îi place să se amăgească singur, iar o primă dovadă că Guvernul lui Dragnea e doar al lui și nu al tutror regiunilor țării este modul în care a fost aleasă componența. Niciun clujean în Guvernul roșu. Cum e, domnule primar, cu discriminarea regiunilor?
“Eu cred că România a trecut într-o altă etapă. Clujul este, alături de Sibiu şi Alba, singurul oraş în care PSD-ul nu a pus papucul. Şi nici nu are cum, nu poate să pună PSD-ul papucul pe aici, că nu poate. Nu cred că de la nivelul de politică în care am ajuns în România, Guvernul, care o fi el, să poată lua decizii majore care să discrimineze regiunile în funcţie de orientarea politică a unor administraţii locale sau a tuturor primarilor, cred că am trecut de faza asta”, afirma Emil Boc, la sfârșitul lui decembrie, la un post de radio local.
Desigur că primarul făcea referire la discriminarea legată de proiecte și investiții, dar de la omiterea unor ardeleni capabili să facă parte din Guvern până la omiterea unor proiecte nu este decât foarte puțin.
Că nu vom avea nimic de câștigat de pe urma Guvernului roșu o spun și economiștii. „Nu ne putem aștepta la foarte multe avantaje în condițiile noi, decât pe seama mediului economic, care dacă beneficiază de toate facilitățile fiscale promise de acest Guvern poate să aducă mai multe venituri la bugetul local”, afirmă economistul clujean, Iosif Pop.
Cu proiectele aprobate deja mai sunt speranțe
Boc este optimist și crede că Clujul va primi bani pentru proiecte mari precum Spitalul Regional de Urgență sau centura metropolitană din simplul motiv că sunt proiecte aprobate. Este foarte posibil să aibă dreptate aici primarul, dar pe de altă parte sunt șanse să se aloce mult mai puțini bani pentru investiții în județele galbene. „Pe de altă parte, proiectele care vizează Clujul nu mai ţin de voinţa strictă a Guvernului, ele au fost deja aprobate, proiectele majore, de către Uniunea Europeană. E vorba de centura metropolitană. Abia aştept să se întoarcă toţi parlamentarii şi, când pleacă în sesiune ordinară, fiecărui parlamentar de Cluj să-i fac invitaţia de a primi de la Primărie o hârtie cu două proiecte majore pe care îi rog în fiecare zi când ajung la Parlament să şi-o amintească şi să facă ceea ce stă în fişa postului de parlamentar, şi anume implementarea proiectului centurii metropolitane şi realizarea spitalului regional de urgenţă pentru care sunt 150 de milioane de euro pentru centura metropolitană şi este soluţia reală pentru decongestionarea traficului şi cei 100 de milioane de euro pentru realizarea spitalului regional de urgenţă. Aici, Clujul nu are nevoie substanţial de alte proiecte majore, noi ne descurcăm, aceste proiecte se realizează de Guvern pentru că sunt produsul contribuţiei noastre la bugetul public naţional, doar primim ceea ce ni se cuvine pe măsura contribuţiei pe care o avem”, a mai spus Boc.
Proiecte noi în Cluj? Mai degrabă nu. Acestea merg la fiefurile de partid
Dacă cu proiectele aprobate deja mai sunt speranțe de finanțare, problema este cu cântec dacă avem pretenția unor proiecte noi în Cluj, cu finanțare de la bugetul național.
„În mod normal, într-o lume civilizată nu cred că ar fi repercusiuni, din contră, scorul istoric la nivel național și votul clujenilor către PSD ar trebui să aibă efect și să fie răsplătit de Guvern.
Clujul nu are nici un ministru, dar sunt parlamentari care ar trebui să urmărească cum se desfășoară politicile. Aceasta este în teorie, dar în politică încă mai merge sintagma «Cine împarte parte-și face».
Cluj-Napoca nu cred că va fi afectat pentru că el se dezvoltă singur, macroeconomia merge și fără sprijin de la București. Proiecte precum sediul pentru Filarmonică sau Spitalul Regional ar putea fi afectate, deși acestea sunt prinse în proiecte de finanțare multianuală. Cred că la proiectele mari nu vor fi probleme. În schimb, proiectele pilot ar putea merge către fiefurile de partid.
Acest guvern este mai degrabă o creație a celui care îl conduce, iar Dragnea a încercat să își facă echipa după propriile criterii și se pare că niciun clujean nu a fost pe placul dânsului”, explică sociologul Ioan Hosu.
Nici economiștii și nici politologii nu văd cu optimism derularea unor proiecte noi la Cluj, cu susținere de la București. „Cred că proiectele mari cum ar fi Spitalul Regional de Urgență sau Autostrada Transilvania vor rămâne pentru că ele au fost deja bugetate. Speranța mea este că vor rămâne. Nu știu în schimb dacă vor putea intra altele noi”, afirmă Iosif Pop.
Proiectele mari ar putea rămâne în picioare
Politologul clujean George Jiglău spune că în mod normal trebuie să ne bazăm pe noi, la nivel local și să nu avem pretenții foarte mari de la Guvern.
„Guvernul nu are nicio datorie față de niciun oraș și nicio regiune a țării. Guvernul trebuie să fie același pentru toată țara. Avem multe județe și unități administrative ca să fie în stare să se gospodărească singure. Și Clujul de bine de rău are un buget mare. Dincolo de asta, chestiuni care țin de proiecte mari, cum ar fi autostrăzile, se pot discuta, dar m-aș feri să cred că se vor anula proiecte de investiții mari doar pentru că sunt aproape de Ardeal și nu îi interesează zona noastră.
Pentru noi, la nivel local atitudinea Guvernului față de oraș ar trebui să conteze mult mai puțin atâta vreme cât administrația locală este eficientă. Dacă Guvernul are totuși o atitudine vădit negativă sau tendențioasă față de zona noastră atunci trebuie să acționăm prin elitele politice locale”, spune George Jiglău.
Administrațiile locale să se descurce singure
Politologul clujean consideră că de prea multe ori, în cazul unor eșecuri, s-a dat vina pe proasta colaborare dintre autoritățile publice locale și Guvern. Tocmai de aceea, Clujul ar trebui să se descurce singur, fără sprijin de la București.
„Eu am o altă abordare. Cred că suntem prea focusați pe ceea ce poate să facă Guvernul. Problema este că la nivelul Clujului sunt probleme destul de mari în chestiuni de administrație locală, care vin de la Consiliul Județean o parte, de la Primărie o altă parte și din când în când mai ies la iveală. Aș aminti problema cu rampa de gunoi, traficul și alte chestiuni de structură, la modul general. De foarte multe ori s-a dat vina pe legătura proastă dintre administrația locală de aici, care este de o culoare de mulți ani încoace (și înainte de asta a fost de o altă culoare nefavorabilă) și București. Dar cred că nu punem bine problema dacă ne focusăm doar pe aceasta pentru că cea mai mare parte din taxele pe care le plătesc clujenii rămân în bugetul local. Problema este cum ne gospodărim noi aici la nivel local, cum luăm decizii și care este legătura dintre administrație și societatea civilă, care este mult mai dezvoltată decât în alte locuri din țară, de la activiști până la ONG-uri care au tot felul de idei bune.
Contează mai mult ce facem noi și nu ce face Bucureștiul pentru Cluj și când spun Cluj mă refer și la Florești, unde sunt mari probleme administrative (gunoiul, promisiunea lui Șulea de realizare a centurii ocolitoare și tot dădea vina pe Guvern că nu îi dă bani)”, comentează Jiglău.