In caz de conflict armat, adaposturile existente la nivelul judetului Cluj ar asigura spatiu pentru protejarea a 90% din populatie, potrivit oficialilor Inspecturatului pentru Situatii de Urgenta „Avram Iancu” (ISU) al judetului Cluj. Tot ei atrag atentia, insa, ca fondurile alocate de catre autoritatile locale in acest sens in ultimii ani nu sunt corespunzatoare.
La aceasta ora, Clujul are adaposturi simple si adaposturi speciale de protectie civila, care asigura adapostirea in caz de conflict armat, a 90% din totalul populatiei”, conform reprezentantilor inspectiratului.
„‘Adaposturile mentionate anterior sunt situate in toate zonele din municipiul Cluj-Napoca, dar si in celelalte municipii si in orasul Huedin. Adaposturile de protectie civila sunt in administrarea organelor administratiei publice locale, care aloca anual fonduri pentru intretinerea acestora.
In ultimii ani, consideram ca aceste fonduri nu au fost suficiente. Intr-un adapost de protectie civila sa asigura un metru patrat pentru fiecare persoana”, au precizat acestia, pentru Ziar de Cluj.
Oficialii ISU au evitat sa precizeze numarul adaposturilor sau in ce masura se afla in spatiu public si in ce masura face parte din imobile private.
„Suprafata adaposturilor fiind variabila, si numarul persoanelor de adapostit variaza de la adapost la adapost. Sunt adaposturi in municipiul Cluj-Napoca si cu suprafata de 200 de metri patrati (adapostesc 200 de persoane). Adaposturile speciale sunt dotate cu instalatie de ventilatie si instalatii sanitare. Toate adaposturile au o iesire suplimentara, de salvare. Adaposturile care se folosesc in timp de pace pentru diverse activitati se elibereaza, la nevoi, conform legii, in 24 de ore. Suplimentarea numarului de spatii se executa in caz de conflict armat, conform normelor in vigoare”, au mai spus reprezentantii ISU Cluj.
Subsolurile vaste din centrul clujului au avut rol de refugiu in anii ’40, cand, la fel ca toata tara, Clujul se pregatea de razboi. Pivnitele medievale erau de departe cel mai bun spatiu de amenajare a adaporturilor antiaeriene, drept pentru care autoritatile au demarat lucrarile in puncte vitale ale orasului.
„Exista planuri realizate de arhitecti pentru adaposturi aflate la subsolul actualului Colegiu Academic al Universitatii «Babes-Bolyai», la cladirea in care atunci era Banca de Credit, pe strada Iuliu Maniu nr. 29 (fosta proprietate a ISCT), la Casa Uniunii Muncitorilor Grafici din Cluj, pe Memorandumului nr. 23, la Sora, pe strada Tudor Vladimirescu, la Casa Invatatorului“, declara cu cativa ani in urma istoricul Vasile Lechintan, fost referent la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Cluj.
Si Muzeul de Arta din Cluj-napoca are un subsol vast.