Din oras

Istoria locală nu este importantă pentru Primărie. Obeliscul Carolina a ajuns o ruină roasă de rugină și mâzgălit cu graffiti

Obeliscul Carolina din Piața Muzeului nu e doar un monument istoric omagial, ci și un „document” cu scene de epocă de la începutul secolului XIX, care înfățișează portul vestimentar de atunci. Nu există fotografii cu vizita cuplului regal austriac la Cluj și nici cu îmbrăcămintea din acea epocă, de aceea e necesar ca Obeliscul să intre în atenția autorităților și să i se păstreze intactă istoria.    

Obeliscul Carolina este primul monument laic din Cluj. Înfățișează scene de epocă gravate în piatră care îi „destăinuie”, fără cuvinte, privitorului o poveste reală. Însă puțini turiști sau localnici care stau vara la terasele din jurul monumentului dau atenție acestei file de istorie gravată în piatră de către pietrari locali și artiști vienezi, poate datorită faptului că Obeliscul a fost neglijat de autorități și poartă amprenta timpului și a actelor de vandalizare. Dalele de piatră de la baza Obeliscului – care are o înălțime de 10 metri – sunt degradate și sparte din loc în loc, probabil un clujean supărat pe viață a scris cu vopsea verde cuvântul „mad” pe una din laturile statuii și vandalizarea nu s-a oprit aici: cineva a făcut desene cu vopsea roșie. Textul scris în latină pe una din cele patru laturi e devorat de rugină. Unele figurine care înfățișează orășeni la intrarea cuplului regal în cetate nu mai au brațe, picioare sau cap. Aspectul monumentului nu atrage privirea unui clujean sau turist nefamiliarizat cu istoria lui.

Nu s-au făcut restaurări majore la Obelisc de peste 100 de ani

Deși este evident pentru oricine trece prin Piața Muzeului că Obeliscul se ruinează și în curând nu se vor mai vedea scenele gravate, municipalitatea nu mișcă momentan niciun deget ca să-l salveze. Mai mult, promisiunile făcute de Primărie în vara lui 2015 după ce Obeliscul a fost vandalizat, au fost încălcate. “În luna septembrie, vom aloca bani la rectificarea de buget pentru aplicarea unui strat anti-graffiti pe mai multe monumente şi statui din oraş, cum sunt Matei Corvin şi Carolina. Doar pentru statuia Matei Corvin costul unei astfel de operaţiuni se ridică la circa 60.000 de lei”, declarau reprezentanții Primăriei, în anul 2015. Din păcate, termenul limită menționat s-a prelungit extrem de mult și semnele vandalizării nu au fost acoperite.
Ultima intervenție pentru repararea Obeliscului a fost la textul în latină gravat în piatră, care este un omagiu adus împăratului austro-ungar. “La un moment dat era căzută o literă din «claudiopolis» și scria doar «laudiopolis», adică Orașul Lăudăroșilor. În urmă cu câțiva ani a fost pus C-ul”,  a spus profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici.

Însă, petele de pe istoria locală nu ar trebui să se “spele” doar când sunt prea evidente și rușinoase. În Obelisc și în alte monumente de valoare, municipalitatea ar trebui să investească banii din alte rațiuni decât cele care țin de salvarea temporară a unei imagini pătate a orașului.

De unde vine numele monumentului și de ce a fost ridicat

În anul 1831 ca să onoreze memoria împărătesei Austriei, Carolina Augusta – la 14 ani după vizita cuplului regal pe meleagurile Clujului – conducerea orașului a ridicat în Piața Mare, actuala Piața Unirii, un monument care înfățișa scene din vizita împărătesei. Obeliscul a fost mutat în Piața Muzeului când s-a construit grupul statuar Matei Corvin. Dar de ce ar mai fi important Obeliscul Carolina pentru Clujul de astăzi?

În afara faptului că monumentul marchează vizita familiei regale la Cluj, monumentul are gravată pe o latură stema Clujului – dovada că era un oraș liber – și efigiul regal: cei patru vulturi. Prin urmare, Obeliscul este una din cărțile de vizită ale orașului. “Obeliscul are o istorie foarte interesantă. Vizita familiei regale a avut loc în 1817, dar monumentul a fost finalizat în 1831, adică banii s-au adunat greu prin subvenție publică și donații. Scopul a fost de a marca vizita familiei imperiale la Cluj. În prima parte a secolului XIX a existat un trend în direcția asta, în mai multe orașe europene există Obeliscuri care marchează vizitele împăraților și țarilor” a declarat pentru Cluj 100% istoricul Tudor Sălăgean.

O notă aparte a acestui monument e că a fost dedicat mai mult împărătesei Carolina Augusta, decât soțului ei, deși amândoi au vizitat orașul. Istoricul Tudor Sălăgean ne-a explicat de ce: „Obeliscul de la Cluj a fost dedicat împărătesei Carolina și poartă numele ei, nu al lui Francisc I; deși soțul ei era un mare personaj istoric, el nu era foarte simpatizat în perioada respectivă. În schimb, împărăteasa era mult mai tânără decât soțul ei și era foarte populară. Chiar pe monument avem reprezentări în care ea vizitează spitalul, interacționează cu bolnavii și cu locuitorii orașului. Deci, era un personaj foarte iubit. Clujenii au reținut acest lucru, se știe că monumentul a fost dedicat în principal împărătesei și mai puțin împăratului”.  

Carolina Augusta a câștigat prin donații inimile clujenilor

Împărăteasa a câștigat inimile orășenilor prin numeroasele ei acte de caritate și prin donația pe care a făcut-o spitalului orașului, care aparținea unei mănăstiri de maici.

„Această împărăteasă a dat o grămadă de cadouri orașului Cluj și în primul rând, a sponsorizat spitalul. Partea de vest a Obeliscului arată vizita suveranei la spitalul care îi va purta ulterior numele. Ea a dat o subvenție spitalului, care s-a extins și toată zona familiei Mikeș din Piața Muzeului era maternitate până la finele secolului XIX. Scena vizitei la spital arată copii și o femeie sărmană în jurul suveranei” a punctat profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici.
Puțini clujeni știu însă că în scena respectivă apare un element inedit, care nu exista de fapt în Cluj în timpul vizitei cuplului regal și totuși sculptorul principal l-a adăugat. „Se vede o lampă de petrol, numai că în 1817 când a avut loc vizita, Clujul nu se ilumina cu lămpi de petrol. Acest sistem de iluminat va apărea ceva mai târziu în 1826, dar datorită faptului că sculptura a fost făcută în 1831 de un austriac adus din Viena, Joseph Kleiber îl chema, el a inclus lampa în aceste scene care reliefează vizita cuplului imperial”, ne-a dezvăluit profesorul Bogosavlievici.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *