Prof. univ. dr. Daniel David, noul rector al Universității Babeș-Bolyai, a acordat astăzi un interviu în exclusivitate pentru Ziar de Cluj, în care a explicat provocările din primele sale trei luni de mandat, care s-au suprapus cu pandemia de coronavirus.
Cum s-a acomodat Daniel David în noua funcție, cum s-a adaptat și cum se va adapta Universitatea la noile realități epidemiologice și sociale, problemele identificate la nivelul UBB, dar și proiectele și prioritățile noului rector le veți putea descoperi în cadrul acestui interviu.
Ziar de Cluj: Cum v-ați acomodat în noua funcție?
Prof.univ. dr. Daniel David: Credeam că va fi mai simplu, deoarece am fost prorector în mandatul trecut, știam cum funcționează Rectoratul, am preluat mandatul de rector în condiții de pandemie, astfel încât, într-adevăr, a fost ceva neașteptat. Mi-am dat seama că sunt, mai degrabă, mareșal pe front, decât rector, fiindcă aveam mereu de adaptat ordonanțe militare, gândind cum să implementăm, într-o comunitate atât de mare, cu aproape 50 000 de oameni, tot felul de constrângeri și legi care apăreau de pe o săptămână pe alta.
Am reușit, însă, să ne descurcăm bine, fiindcă în mintea noastră am avut 3 mari priorități: prima, sigur, securitatea și siguranța comunității UBB. A doua, cât se poate, să derulăm activitățile obișnuite, astfel încât să nu afectăm parcursul de viață al studenților, în primul rând. Profesorii puteau aștepta să își țină cursurile până la trecerea pandemiei, dar asta dădea peste cap oarecum parcursul de viață al studenților. Trei, am încercat, cât am putut, în această perioadă, să implementăm, fără a forța lucrurile, ținând cont de faptul că totuși este o situație complicată, părți din programul cu care am câștigat la Rectorat, Programul ProUBB+. Cu asta m-am confruntat în ultimele 3 luni.
Ziar de Cluj: Cum a afectat, concret, funcționarea UBB, pandemia aceasta?
Prof. univ. dr. Daniel David: Au fost multe lucruri care ne-au provocat să gândim altfel. Așa cum spuneam, suntem obligați să gândim diferit modalitatea de examinare în toți anii, inclusiv pentru cei care vor termina studiile în acest an. Suntem obligați să gândim altfel procesul de admitere. Eu vreau să spun foarte clar și cinstit: nu cred că acesta este modelul ideal pe care îl căutăm. Mă uit cu îngrijorare și cu umor, e o combinație de îngrijorare și umor când văd diverși rectori că declară ce bine se descurcă în această perioadă. Pentru mine aceasta este o perioadă de criză, nu este un model cultural ideal spre care tindem în mediul academic, ci încercăm să ne descurcăm cât de bine putem la standarde de onorabilitate academică, așa cum spuneam, să nu afectăm parcursul de viață al studenților și al celor care doresc să vină spre Universitatea Babeș-Bolyai.
Deci, practic, aici au fost provocările majore, am încercat, în același timp, să folosim această perioadă și într-o variantă mai inovativă; în programul de candidatură la Rectorat am avut ideea de digitalizare a Universității și, mă gândeam, oare în cât timp o să o putem face? Uite că pandemia ne-a obligat oarecum să trecem așa, peste noapte, în logica aceasta de digitalizare! Sigur că mai avem încă multe lucruri de învățat, dar ne-a forțat să începem să gândim mult mai serios componenta de digitalizare. Acestea sunt aspectele cele mai importante.
Ziar de Cluj: Admiterea aceasta digitală face un triaj corect și serios al viitorilor studenți la UBB?
Prof. univ. Dr. Daniel David: Face un triaj corect și serios în condițiile în care suntem. Și toți au aceeași șansă. Deci, altfel spus, nu este cineva care este supus unui anumit context și alții care sunt supuși unui alt context. Toți lucrează în aceeași logică, în contextul în care suntem.
Ziar de Cluj: Ieșind din logica aceasta, a pandemiei, care ar fi principalele probleme structurale pe care le-ați identificat la nivel de universitate? Probleme care, probabil, existau și înainte.
Prof. univ. dr. Daniel David: E foarte greu să îmi dau seama, deoarece nu am putut ieși din logica pandemiei și încă nu am ieșit. Nu mă aștept la surprize mari, deoarece, ca prorector, am cunoscut bine Universitatea și știu care sunt lucrurile principale pe care ar trebui să le dezvoltăm și să le îmbunătățim. Așa cum spuneam și în timpul campaniei pentru poziția de rector, problema majoră a universităților românești este că multe încă nu au ieșit din această logică a unor școli superioare care predau – poate că predau uneori bine, dar predau lucruri generate de alții. Și, atunci, se văd așa ca niște instituții care trebuie să predea.
Ori, eu vreau să schimbăm această logică, fiindcă aceasta este o logică care te menține într-o idee de colonie științifică și tehnologică a altora. Universitatea Babeș-Bolyai trebuie să pună, ca element central, generarea de cunoaștere prin cercetare și, în cursul generării cunoașterii, să își realizeze misiunile principale, și anume: predarea și formarea de resursă umană, generarea de inovație și legătura cu societatea. Altfel, repet, suntem niște școli superioare care putem preda foarte bine lucruri generate de alții. Și mereu vei fi în spatele lor!
Ziar de Cluj: În momentul de față se vor schimba și realitățile pieței muncii. Și va fi o piață a muncii care va avea nevoie de oameni altfel formați.
Prof. univ. dr. Daniel David: Da, așa este. De aceea spuneam că legătura cu societatea este fundamentală, numai că aici părerea mea este un pic diferită față de cele vehiculate pe piață, fiindcă, pe de o parte, ai universitățile, care doresc să își mențină autonomia, pe de altă parte, îi ai pe cei de pe piață, care spun: studenții trebuie să fie integrabili în piață în acest moment, când termină facultatea, și se și plâng că universitățile nu le pregătesc bine studenții pentru fișa postului.
Eu cred că adevărul este oarecum la mijloc, dar nu atât de simplu la mijloc, ci diferit. Și, anume, la nivel de licență, în zone vocaționale, studenții trebuie să fie legați puternic de piața muncii. Dar, în zonele nevocaționale, licența este doar o introducere în domeniu. Nu produci specialiști. Și nu au de ce să fie legați foarte puternic de piața muncii, fiindcă piața muncii este foarte dinamică. Și, dacă începi să gândești să produci student exact pentru fișa postului din compania respectivă, peste 3-4 ani, compania respectivă își schimbă activitatea, își schimbă fișa postului și studentul este complet rupt de ce se întâmplă în piața muncii.
După aceea, e zona de masterat și zona de doctorat, în care absolvenții nu trebuie doar să se adapteze la piața muncii, ei trebuie să o schimbe! Deci, rolul unui absolvent de masterat, rolul unui doctor în științe este și acela de a schimba piața muncii, de a veni cu inovații, unele nu doar incrementale, ci disruptive. Efectiv să vină cu noi domenii, cu noi meserii. Deci, lucrurile trebuie văzute nuanțat. Eu am experiența americană destul de bine dezvoltată, știu și evaluările pe care Universitatea Babeș-Bolyai le primește și, de obicei, suntem foarte bine evaluați de către firme internaționale și mai puțin evaluați de mulți agenți economici români. Fiindcă, din păcate, și o spun cu tristețe, mulți agenți economici din țară nu își înțeleg rolul. Repet, o universitate nu le poate produce specialiști pentru fișa postului. În Statele Unite, ai procedura de internship, ai procedura de induction, poate 3 sau 6 luni, după ce ai terminat facultatea, mergi și intri într-o companie în care înveți cum să îți adaptezi pregătirea universitară la nevoile companiei și, atunci, treptat, începi să te adaptezi la fișa postului de acolo. Foarte multe firme românești se așteaptă ca absolventul nostru, într-o lună, deja să funcționeze extraordinar de bine pe fișa postului, fără ca ei să investească timp și bani în a adapta pregătirea academică la ceea ce au ei nevoie. Deci, lucrurile trebuie văzute nuanțat.
Și universitățile trebuie să fie mai deschise spre mediul socio-economic, de exemplu, așa cum am promis în campania pentru poziția de rector, am demarat deja discuții cu toți decanii, astfel încât să acceptăm că, în domenii vocaționale, să poată să prezinte sau să susțină cursuri și specialiști de top din diverse domenii, care nu au doctorat.
Ziar de Cluj: Cum veți alege acești specialiști? Pe baza căror criterii?
Prof. univ. dr. Daniel David: Fiecare facultate va trebui să își facă criteriile. Nu am pretenția că rectorul trebuie să stabilească care sunt criteriile. Dar trebuie să îi lăsăm pe oamenii care nu au doctorate să poată să predea cursuri, fiindcă până acum, sau în logica generală, de obicei ei puteau avea seminare. Atunci era uneori o situație ciudată: cursurile erau ținute de doctori care nu aveau foarte multă experiență practică și seminarele erau susținute de specialiști, mai bine pregătiți uneori în domeniu, dar care nu aveau doctorat. Și, atunci, în această logică, universitățile vor trebui să își facă criterii ca, în domeniile vocaționale, să poți lua specialiști din informatică, din științe economice, business, din sport, din arte, teatru ș.a.m.d., care să poată să vină în universitate, să susțină cursurile respective, alături de seminare, încât studenții să fie mult mai ancorați cu piața muncii, cu societatea, cu ce se așteaptă de la ei când vor termina studiile.
Aceasta este deja o promisiune pe care am început să o implementez din discuțiile cu decanii, aștept de la fiecare facultate să își facă aceste criterii, astfel încât, după aceea, să îi putem accepta ca specialiști în cadrul Universității.
Ziar de Cluj: Când credeți că s-ar putea implementa? În anul universitar următor?
Prof. univ. dr. Daniel David: Eu cred că ar trebui să se implementeze din toamnă. Deja, în anumite domenii, lucrul acesta se implementează. Se implementează în domeniul artelor, în domeniul sportului, în domeniul informaticii. Aș vrea să îl generalizăm în toate zonele vocaționale. Mă gândesc în zona business și economic, de exemplu, ca primă instanță.
Ziar de Cluj: Pentru că suntem acum într-o perioadă a admiterilor, ce le-ați spune viitorilor studenți? La ce trebuie să se aștepte ei de la UBB? Pentru că foarte mulți vin cu așteptări foarte mari la facultate, dar, de multe ori, ele sunt nerealiste.
Prof. univ. dr. Daniel David: În primul rând, să știe că vin la universitatea cu cea mai veche tradiție dintre universitățile românești, începând din 1581, este cea mai mare universitate a țării, este, în acest moment, cea mai bine poziționată universitate românească în contextul internațional. Luna trecută am fost acceptați în grupul GUILD, care reunește cele mai importante universități de cercetare avansată din Europa, în acea logică pe care v-am spus-o, adică universitățile care generează cunoaștere, care nu doar folosesc cunoașterea generată de alții. Automat aceasta oarecum te obligă, dar și îți dă o platformă pentru a te putea exprima, nu doar la nivel național, ci și la nivel internațional, fiindcă studenții care acum intră în anul I nu ai cum să știi peste 20-30 de ani unde vor fi, în lumea aceasta. Unii ar putea să fie printre primii coloniști pe Marte. Trebuie să înțeleagă că ei nu au punctul de referință 2,3,4,5 ani, ci punctul lor de referință trebuie să fie: unde o să fiu peste 20, peste 30 de ani?
De asemenea, trebuie să înțeleagă că este o universitate care se adresează și este foarte atentă la nevoile lor, dar, în același timp, o universitate care vrea să le dezvolte nevoi și valori la care acum nici nu se gândesc. Și, sigur, este o universitate în care studenții sunt efectiv parteneri cu cercetătorii din universitate, cu cadrele didactice, în a organiza bunul mers al Universității și a gândi în ce direcție trebuie să meargă această universitate.
Ziar de Cluj: În ce sens sunt parteneri? Ce mijloace au pentru pentru a își exprima opiniile?
Prof. univ. dr. Daniel David: Participă la toate politicile pe care le facem. Întotdeauna avem poziția studenților, întotdeauna îi ascultăm, gândim în planul de învățământ și pe baza sugestiilor lor, reglementările pe care le facem sunt gândite și pe baza sugestiilor pe care le fac studenții; nu doar reglementări pentru ei, ci reglementări pentru Universitate și pentru ce înseamnă academic Universitatea Babeș-Bolyai.
Și le-aș mai spune că Universitatea Babeș-Bolyai este o universitate în Cluj-Napoca, un oraș dinamic, unul dintre cele mai dinamice orașe ale țării. Este o legătură bidirecțională între universitate și oraș, practic este un win-win: este o universitate bună, într-un oraș care îți dă șansa să te bucuri, ca tânăr student. Adică, să și înveți, dar, să recunoaștem că ai și posibilitățile de a te distra, într-un oraș dinamic al țării.
Ziar de Cluj: La ce alte schimbări ne putem aștepta în cadrul Universității Babeș-Bolyai, odată cu noul dumneavoastră mandat?
Prof. univ. dr. Daniel David: Eu vreau să întăresc toate cele trei misiuni: partea de predare, dar vreau într-o strânsă legătură cu societatea și mediul socio-economic și cu implicarea specialiștilor în feed-back-uri pentru planurile de învățământ, în a participa în zonele vocaționale, în a susține unele cursuri acolo unde competența lor poate să ajute studenții.
Ziar de Cluj: Deci, cumva, facultatea va coborî din acea sferă înaltă academică și va încerca să comunice și mai mult cu mediul socio-economic?
Prof. univ. dr. Daniel David: Nu va coborî, ci se va uni cu specialiștii la nivelul respectiv, mi-ar plăcea să spun. Adică, aceleași standarde academice înalte, dar respectând și implicând experiența practică în zonele vocaționale, care este fundamentală.
Apoi, zona de cercetare, sau a doua misiune, este iarăși una cheie, este una din misiunile noastre. Noi trebuie să înțelegem că avem rolul de genera cunoaștere. Nu doar de a preda cunoașterea generată de alții. Aceasta face diferența dintre o universitate europeană, cu adevărat o universitate, și o școală superioară.
Ziar de Cluj: Cum se poate face asta?
Prof. univ. dr. Daniel David: Simplu! Întărind laboratoarele de cercetare, încurajând cercetarea, valorizând și premiindu-i pe cei care se implică, dincolo de predare, și în a aduce granturi, în a publica, valorizând această misiune, nu doar vorbind despre ea, cât de importantă este.
Și a treia componentă este componenta de legătură cu societatea, dar eu o văd într-o legătură bidirecțională. Adică, noi transferăm cunoaștere, transferăm componente culturale, componente socio-economice în societate, dar, în același timp, universitățile trebuie să se deschidă spre societate.
De exemplu, aș vrea să văd elevii din liceu, din gimnaziu, că își desfășoară multe laboratoare de chimie, de fizică, de biologie, în laboratoarele Universității Babeș-Bolyai, să înțeleagă ce înseamnă mediul academic, ei putând simți ce înseamnă universitatea, fiind potențialii studenți ai Universității Babeș-Bolyai.
Mi-ar plăcea să văd, cum am spus, specialiștii de top din diverse domenii că sunt afiliați Universității și predau în zone vocaționale, astfel încât studenții să fie mai bine ancorați în componenta asta practică și de legătură cu societatea. Deci, această conexiune trebuie să fie bidirecțională. Noi formăm resursa umană, transferăm cunoaștere și inovație, dar, în același timp, universitatea trebuie să fie deschisă spre societate.
Ziar de Cluj: Profesorii din cadrul Universității sunt deschiși la a-i primi printre ei, ca și „colegi”, și pe cei fără doctorat?
Prof. univ. dr. Daniel David: Eu cred că sunt, în condițiile în care acesta era un punct cheie în programul meu și am fost votat de 72-73% dintre colegii care au votat. Eu cred că este un vot care arată că au susținut acest program. Altfel, cred că nu mă votau pe mine.
Ziar de Cluj: Cum vedeți, în contextul acesta pandemic – în care nu știm ce se va întâmpla – anul universitar următor?
Prof. univ. dr. Daniel David: Nu știu, e foarte greu de spus. Adică, noi totdeauna gândim în mai multe variante, în mai multe scenarii. Noi sperăm să ne întoarcem la varianta tradițională, să ne putem întâlni față în față. Sigur că varianta tradițională nu va fi exact cum a fost înainte de pandemie, fiindcă unele lucruri bune pot fi implementate. Vă dau un exemplu simplu. Până acum, când un profesor trebuia să meargă pe parcursul semestrului la o conferință, la o întâlnire de experți la Comisia Europeană ș.a.m.d., de obicei lipsea o săptămână-două și era logica aceea de recuperare a cursurilor.
Eu cred că, odată ce ne-am obișnuit toți cu predarea online, nu vrem să o transformăm în predare online 100%, dar 2, 3, 4, 5 cursuri pe semestru, atunci când nu le poți susține – ești bolnav sau trebuie să pleci undeva – pot fi făcute de la distanță. Și sunt multe alte exemple sau multe lucruri bune pe care le putem implementa.
Deci, ne-ar plăcea să nu fim nevoiți să continuăm în varianta aceasta din timpul pandemiei, dar suntem pregătiți, dacă vremurile vor fi astfel și legislația ne va obliga, să gândim în aceeași paradigmă pe care am folosit-o și în cadrul pandemiei. O să vedem. Suntem pregătiți cu scenarii diferite.
Ziar de Cluj: Ar fi posibil un an universitar întreg sau jumătate, doar online?
Prof. univ. dr. Daniel David: E posibil. Ne putem aștepta. De exemplu, Universitatea Cambridge, ca să își ia toate măsurile de precauție, a declarat, încă de luna trecută, că anul universitar viitor se va desfășura în aceeași logică a pandemiei, adică la distanță. Eu nu vreau să mă gândesc la această logică, dar suntem pregătiți să o implementăm, dacă va fi nevoie.
Susține Ziar de Cluj!
Timp de aproape 10 ani, ți-am oferit gratis articolele noastre. A venit timpul să devenim parteneri. Ziar de Cluj va implementa în curând abonamentul de 10 lei pe lună pentru toți cititorii. Pentru toți cititorii care ne respectă curajul și experiența.