Clujul poate fi considerat fără nicio reţinere capitala României în materie de inovaţie. Zilnic burgul de pe Someş îşi mai surprinde locuitorii prin noi descoperiri. În toamna acestui an, administraţia publică locală a demarat un amplu program de refaţadizare a clădirilor din centrul municipiului Cluj-Napoca. În acest sens, angajaţii primăriei au făcut stocuri importante de hârtie pentru imprimantă, au tipărit sute de notificări, iar porţile de la cădirile a căror faţade stau să pice peste cetăţeni au fost tapetate cu somaţii. O parte dintre cetăţenii avertizaţi de funcţionarii publici s-au conformat şi au dat curs programului de refacere a clădirilor. Cei mai mulţi însă au preferat să plătească în anul fiscal 2017 un impozit pe clădire cu 500 de procente mai mare. O parte mai mică de proprietari de clădiri, a căror faţade prezintă un real pericol pentru cetăţeni, au avut idei care, puse în practică, au o dublă utilitate.
Astfel pe anumite străzi centrale din Cluj-Napoca, cum este strada Constanţa, au fost amenajate, în zidurile clădirilor scorojite ce stau să pice peste trecători, tomberoane de gunoi. Astfel se poate afirma că la Cluj-Napoca s-a inventat fațada tomberon. Utilitatea acesteia este că municipalitatea nu mai este nevoită să suporte din bugetul propriu transportul şi depozitarea resturilor menajere aruncate de populaţie, acest demers revenindu-le proprietarilor clădirilor unde au fost amplasate aceste inovative tomberoane.
