In vizor

Ingrijorare la Cluj: profesiile liberale ar putea fi distruse de noul Cod Fiscal

Masurile drastice pe care Guvernul vrea sa le puna in practica pentru colectarea mai multor taxe pot duce la falimentul multor birouri si cabinete de avocati, notari, arhitecti de la Cluj. Alaturi de alte categorii cum ar fi medicii sau jurnalistii, acestia ar fi obligati, potrivit noilor prevederi, sa plateasca retroactiv taxe si impozite care s-ar adauga, cu dobanzi, darilor deja platite in ultimii ani. Liderii acestor profesionisti de la Cluj atrag atentia asupra gravitatii acestor masuri.

Profesiile liberale sunt amenintate cu disparitia in cazul in care Guvernul va anula prin hotarare prevederea din Codul Fiscal potrivit careia profesiile liberale si drepturile de autor sunt activitati independente. La nivel national, semnalul a fost tras de Confederatia Natională a Patronatului Roman (CNPR), citat de gandul.info.

Persoanele cu profesii liberale vor fi recalificate ca avand activitati dependente si vor fi considerati angajati, cu toate obligatiile aferente, inclusiv  cea de achitare retroactiva a unor impozite si taxe suplimentare, pe langa cele  deja platite.

“Autoritatile au declansat astfel un adevarat razboi impotriva profesiilor liberale, prin controale ale Fiscului, care se finalizeaza prin stabilirea, ca obligatie solidara de plata a profesionistilor si clientilor acestora, a unor sume ce depasesc cu 10-20% veniturile totale brute incasate de profesionisti in perioada controlata. Aceste sume aberante provin din aplicarea de catre ANAF a unor impozite, penalitati si dobanzi la sumele platite deja de profesionisti, conform legii, pe toata perioada ultimilor 5 ani”, au atras atentia oficialii confederatiei. 

Masura ar putea duce la zeci de mii de falimente la Cluj

Ingrijorarea este impartasita si la Cluj.

Mircea Pop, presedintele filialiei clujene a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania a precizat ca la sedinta de maine a Consiliului organizatiei urmeaza sa fie formulata o pozitie fata de aceste modificari.

“Oricum, pozitia o putem intrezari: nu suntem deloc de acord cu transformarea profesiei de avocat in profesie dependenta din punct de vedere fiscal. Nu cred ca aceasta forma a prevederilor va trece. In cazul in care totusi se va intampla, Ministerul Finantelor va avea suprize la nivel national. Cu siguranta va fi o masura fiscala care va afecta intr-un mod radical zeci de mii, daca nu sute de mii de profosionisti care astazi isi platesc darile intr-un sistem fiscal, iar dupa ultimele modificari preconizate de Ministerul Finantelor vor ajunge sa plateasca impozite de trei ori mai mari, astfel incat suma cu care vor ramane liber profesionistii din activitatea lor va fi absolut nesemnificativa. Asta va insemna inchiderea a zeci de mii de cabinete si birouri de avocati, arhitecti, notari si alte categorii, pentru ca vor da faliment. Eu cred, totusi, ca asta nu se va intampla. Nu cred ca Parlamentul va merge pana intr-acolo incat sa legitimeze asa ceva, decat daca isi asuma acest risc”, a apreciat presedintele baroului clujean.

“E dorinta ministerului de a stoarce taxe din orice”

Avocatul nu este de acord cu justificarea guvernantilor ca se doreste incurajarea incheierii de contracte de munca prin aceste masuri. 

“Cum adica, eu Mircea Popa, avocat, sa fiu angajat de catre un client cu contract de munca? Acesta are un anumit specific. Eu pot avea ca avocat 10-10 sau 50 de contracte de asistenta in fiecare luna, pe care le duc poate un an sau trei, cat tine un proces. O sa fiu angajat de 50 pe luna cu contract de munca, si altele in lunile urmatoare? Astea sunt solutii impuse de Ministerul Finantelor doar ca sa impuna niste taxe intr-un mod nelegal unor profesii care nu datoreaza aceste taxe. Faptul ca ii spune contract de munca, profesie dependenta sau oricum nu are importanta. De pilda, participarea salariatului la fondul de somaj implica tragerea din salariu a unui procent pentru acest fond. Un avocat cum poate ajunge in somaj? E dorinta ministerului de a stoarce taxe din orice: din bacsis, bonuri fiscale, avocati sau orice altceva. Profesia de avocat niciodata nu va fi dependenta decat de lege. Atat”, a apreciat acesta. 

Noile prevederi pot aduce si oportunitati 

Noul Cod Fiscal ar putea aduce si oportunitati, dupa cum a precizat arhitectul Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR). 

“Ne preocupa doua capitole. Unul este legat de posibilitatile de a stimula fiscal regenerarea cladirilor de patrimoniu, printr-o metoda prin care acestea ar putea fi scutite de impozite, cu anumite conditii, astfel incat sa fie mai multe posibilitati de sustinere a acestor investitii. Regenerarea lor e foarte importanta si foarte costistitoare. Am si transmis aceasta propunere. In aceeasi zona de facilitati ni se pare o ocazie foarte buna sa fie stimulate cladirile verzi, cladirile cu performanta energetica buna, cladirile sustenabile. Din pacate, in Romania sunt rarisime si daca nu se gasesc niste metode de acest tip – ele existand de mult in Uniunea Europeana – mi-e teama ca nu o sa fie abordate. In acest fel fondul construit, cel nou si cel regenerat, va suferi. Este, deci, o ocazie extraordinara de instrument fiscal”, a apreciat Tiganas. 

“S-ar putea sa distruga niste mecanisme viabile”

Pe de alta parte, arhitectul a precizat ca exista si discutia legata de profesiile liberale.

“Din punct de vedere al profesiilor liberale, subscriu la faptul ca ceea ce s-a propus in Codul Fiscal si aceasta tentativa pe care o inteleg foarte bine de control fiscal mai judicios credem noi ca s-ar putea sa distruga niste mecanisme viabile, specifice profesiilor liberale. Este insensibil la niste realitati, la modus operandi pe care il au profesiile liberale si care nu pot functiona numai ca societati comerciale cu angajator si angajat, cum propune Codul Fiscal. Este nenatural. In plus, calitatea extrem de importanta a multor categorii de specialisti – nu mai refer numai la profesiile liberale – si anume aceea de free lancer, de persoana care actioneaza dupa o formula care nu este dependenta de angajator mi se pare extrem de importanta si extrem de prezenta in economiile europene. Cred ca acest Cod Fiscal ignora aceasta zona si nu e in regula deloc. S-ar putea sa apara niste distorsiuni in functionarea multor profesii. Nu e  vorba numai de nsite castiguri, e vorba de modul de operare, de modul in care se stabileste. Profesiile liberale functioneaza pe baza relatiei directe intre specialist, profesionistul liberal si clientul sau pacientul lui. Asta nu trece in mod uzual prin societati comerciale. Imaginati-va medicul de familie ca o societate comerciala. El este o persoana de fapt, un specialist care are de indeplinit o anumita misiune care nu se poate indeplini intr-o societate comerciala”, a apreciat presedintele OAR. 

Nu sunt excluse miscari sociale

Arhitectul admite ca se asteapta la miscari sociale in cazul aprobarii Codului Fiscal in forma actuala. 

“Profesiile liberale au o contributie semnificativa la Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei. Acopera domenii foarte importante, pe care se bazeaza multe sectoare economice. Cred ca trebuie sa ne gandim foarte bine la lucrul acesta, si, chiar daca intelegem nevoia absolut evidenta a statului de a colecta taxe si impozite, intai trebuie sa oferi un context stimulativ pentru ca apoi sa ai pretentii de a creste capacitatea de colectare”, a conchis Serban Tiganas.

Jurnalistii sunt vulnerabili si in legislatia actuala

In cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) din Romania se afla in pregatire o pozitie legata de noul Cod Fiscal. Pana atunci, oficialii organizatiei isi exprima ingrijorarea fata de situatia actuala a acestei meserii si apreciaza ca e necesara o mai buna definire a acesteia.

In Raportul privind starea sectorului mass-media din Romania in 2014, specialistii apreciaza ca se poate vorbi de “o criza majora de sistem in mass-media”. 

“Sectorul este decapitalizat, vechile modele de business nu mai functioneaza, obisnuintele de consum mediatic s-au schimbat dramatic si continua sa se schimbe, in detrimentul “brandurilor de media”. 

Jocul pare a fi la final, mediile traditionale parand a pierde partida. Dar, ca in orice situatie de criza, exista posibilitatea innoirii. Intr-o paradigma atat de grav avariata, oricine va veni cu o idee generatoare de progres (si profit), va castiga piata si o va putea reforma dupa oferta sa. Nu asistam la o extinctie.
Daca presa va avea un model economic viabil, investitiile se vor intoarce. Jurnalismul nu moare, se transforma
”, se arata in studiu. 

Pentru a face fata presiunilor tot mai mari produse de imputinarea veniturilor, companiile de presa au recurs la masuri de scadere a costurilor, se mai arata aici.

“Unul dintre cele mai mari costuri este cel al muncii, ceea ce l-a facut o tinta predilecta pentru masurile de optimizare a costurilor. A fost redus numarul de angajati, au fost reduse salariile. O alta masura de limitare a costurilor cu munca a fost renuntarea la contractele de munca pe termen nelimitat si adoptarea de forme alternative de angajare, precum plata (totala sau partiala) a remuneratiei pe contracte de drepturi de autor sau transformarea contractelor de munca in contracte de prestari servicii, jurnalistii fiind obligati sa se inregistreze drept persoane fizice autorizate. Aceste forme alternative au adus companiilor de presa avantajul imediat al unor taxe mai mici datorate statului. 

Pentru angajati, transformarea contractelor de munca in contracte de drepturi de autor – uneori optionala, cel mai adesea imperativa – a insemnat, intr-o prima instanta, un plus la venituri, insotit insa de pierderea asigurarilor sociale si de sanatate. Jurnalistul a pierdut, totodata, protectia fata
de concediere oferita de contractul de munca, ramanand la bunul plac al angajatorului sau. In 2011, Codul Fiscal a introdus pentru contractele de drepturi de autor CAS (pensie), la angajator si salariat, CASS
(sanatate) la angajator si salariat. Masura a fost luata odata cu introducerea posibilitatii de reincadrare a oricarei activitati, considerata
anterior independenta, drept activitate dependenta si a oricarui venit drept venit de natura salariala/asimilat salariilor, cu consecinta calcularii retroactive de contributii sociale obligatorii.

Ambiguitatile in relatiile de munca dintre angajat si angajator determina o vulnerabilizare directa a jurnalistului, care se vede privat de siguranta locului de munca, de un venit constant sau de protectie sociala”, se mai arata in raportul CJI.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *