Lauda de sine a aleșilor locali ai Clujului transcende granițele municipiului ”smart” și ajunge la nivel național prin interviurile pe care Boc și Tarcea le acordă diverselor televiziuni sau site-uri bucureștene.
Viceprimarul Dan Tarcea a oferit recent un amplu interviu pentru hotnews.ro, în care a explicat, pe larg, „cum a ajuns Cluj-Napoca unul dintre «orașele-cârlig» ale României”. Adică, vicele a mai pus o piatră de temelie la Clujul făurit din vorbe electorale, care atrage naivii precum un magnet, să se mute în orașul în care salariile sunt mai mici decât în Capitală, dar prețurile mai mari, mai ales (dar nu numai) la chirii și la apartamentele de vânzare, care se tranzacționează la prețuri justificate doar de poziționarea lor în orașul mult prea lăudat.
Cei care nu aplică, în cazul Clujului, vechea zicală: „La pomul lăudat, să nu te duci cu sacul!”, se duc cu sacul de bani să cumpere proprietăți, ca să devină clujeni cu acte în regulă, amăgiți cu un sac de promisiuni politicianiste, iar apoi constată că s-au mutat într-un oraș în care calitatea vieții nu există, ea fiind sufocată de trafic, de lipsa locurilor de parcare, a creșelor, grădinițelor, spitalelor moderne, parcurilor, trotuarelor ș.a.m.d.
Dar, politicienii locali, maeștri ai vorbelor care aduc voturi și cresc prețuri, continuă să promită și să rostogolească declarații care cresc doar calitatea vieții peneliștilor.
Dacă luăm doar un scurt fragment din cel mai recent interviu al vicelui Tarcea, acordat pentru hotnews.ro, constatăm o discrepanță flagrantă între declarații și realitate:
„Reporter: De câțiva ani derulați un proiect foarte interesant pentru România, că în alte țări se întâmplă în mod frecvent acest lucru, ați început să desființați locurile de parcare de pe străzile din zona centrală și să le redați pietonilor, ați lărgit trotuarele sau ați pietonalizat toată strada. Pe câte străzi ați făcut astfel de lucrări și ce planuri mai aveți în acest sens?
Dan Tarcea: Aș vrea să spun că într-adevăr, în ultimii ani, am luat de la mașini și am dat pietonilor. Am luat din locurile de parcare din zona centrală și le-am oferit pietonilor – strada Regele Ferdinand sau Piața Lucian Blaga de exemplu, strada Napoca, sunt doar câteva exemple de străzi pe care le-am amenajat anul trecut.
Dacă pe strada Napoca aveam trei benzi de circulație, acum avem doar două benzi de circulație și am lungit trotuarele. Avem un proiect de pietonalizare a Pieței Mihail Kogălniceanu unde astăzi sunt parcate peste 100 de mașini și va fi un spațiu pietonal, un spațiu cu mai puține mașini. Vor fi undeva maxim 20 de locuri de parcare doar pentru persoane cu dizabilități și pentru cei care au nevoie rapid să-și rezolve o problemă acolo, în rest vom pietonaliza această stradă pentru că doar așa se va putea crește în calitate. Vă aduc aminte de Piața Unirii. În Piața Unirii pe latura vestică erau locuri de parcare, am eliminat locurile de parcare și am făcut locuri pentru terase, am plantat arbori în această zonă și am văzut că aceste investiții au fost benefice pentru că nu au adus mai mult trafic în zona centrală au rezolvat o problemă de calitate a vieții. Au apărut și magazine mai importante, au crescut foarte mult în calitate și clădirile pentru că după ce am făcut noi investiții în infrastructura rutieră și pietonală să știți că și cei care au avut clădiri în zonă au reabilitat fațadele. Avem încă din anul 2016 un proiect de refațadizare la nivelul municipiului Cluj-Napoca.”
În timp ce viceprimarul Dan Tarcea se laudă în ziarele naționale cu pietonalizarea Clujului, Primăria Cluj-Napoca a transformat în Mărăști un întreg trotuar în zonă de parcare pentru mașini.
Mașinile au devenit oficial, în Mărăști, pietoni, aceasta fiind una dintre realitățile Clujului, cu care edilii nu se împăunează. Iar situația nu este una singulară, și pe strada Scorțarilor fiind îngustate trotuarele pentru crearea de locuri de parcare, după ce în zonă au apărut noi ansambluri rezidențiale. În Gheorgheni, după ce Primăria a desființat locurile de parcare de pe carosabil, mașinile s-au mutat pe trotuare, devenind, practic, pietoni. Ș.a.m.d. Putem continua cu exemplele de pe teren, care contrazic pietonalizarea din vorbe pe care o susțin Boc și Tarcea. Adevărul este că, în ultimii ani, Primăria a luat de la mașini, iar fiindcă mașinile nu au avut de ales, au luat de la pietoni.
„Practic avem ca și obiectiv extinderea zonelor pietonale, extinderea zonelor verzi, plantarea de arbori, stații de încărcare pentru mașini electrice, stații de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice pentru a putea încuraja transportul în comun și transportul alternativ.
Aici la Cluj-Napoca principalele noastre obiective sunt modernizarea transportului în comun, un oraș pentru pietoni, accesibilitate și abia pe locul patru este ca și prioritate mașina.
Nu putem să avem în același timp un oraș prietenos pentru mașini și un oraș prietenos și pentru pietoni. Nu există, nu le putem echilibra aceste lucruri și am decis prioritățile. Mașina să fie pe locul patru pentru că nu avem altă alternativă pentru a avea un oraș verde, un oraș incluziv, un oraș de care să se bucure și pietonii și cei care vor să folosească mijloace de transport alternative”, a mai declarat viceprimarul la Hotnews.
Contrar declarațiilor edilului, mașina este, în Cluj-Napoca, nu pe locul patru, ci pe toate locurile: pe trotuare, pe spațiile verzi, pe terenurile virane. În orașul prietenos pentru pietoni, pietonii fac slalom, pe trotuarele sparte și găunoase (pe unele străzi inexistente), printre mașini și felurite deșeuri. Până să se prindă însă pietonul îmbârligat să se mute la Cluj de realitatea din spatele municipiului fain desenat din vorbe, nu mai poate pleca din „orașul-cârlig”, ce l-a prins cu un credit de 100 000 de euro pe 30 de ani, pentru un apartament amărât de 2 camere, pe o stradă fără infrastructură rutieră, pietonală, educațională ș.a.m.d.