Fostul director al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat Cluj, Mircea Avram apare ca personaj principal într-un audit intern ce arată modul fraudulos prin care s-au mutat mii de tone de piatră spartă din curtea unor afaceriști clujeni pe diferite șantiere din județ.
În urmă cu câteva săptămâni, Ziar de Cluj a scris despre contractele RADP Cluj de achiziții tonelor de piatră spartă (vezi materialul aici). Azi vom porni discuția de la un raport din 2014 al RAADPP Cluj (despre care am mai scris, degeaba, aici), care face referire la „Auditul achizițiilor de piatră spartă și utilizarea acesteia pe drumurile județene”. Din documente rezultă că Mircea Avram a făcut afaceri ilegale cu Ben Ben și Panpetrol Com SRL încă din primul mandat pe care le-a obținut ca director al instituției. Vorbim despre achiziții din perioada ianuarie 2009 – decembrie 2012 făcute de către Consiliul Judeţean, prin Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat care nu corespund cantităţilor decontate cu situaţia reală din teren, motiv pentru care s-a creat un prejudiciu în bugetul CJ Cluj prin decontări nereale.
Avram, carieră de „protejat”
Simpatizant al fostei formațiuni democrat-liberală de la Cluj, Mircea Avram s-a mutat cu pași repezi din domeniul privat în diferite instituții unde amicii politici l-au putut numi. În 2001 acesta pleacă de la Terapia SA la Leasing SRL, ca mai apoi, în 2006, să ajungă în OPC Cluj. Un an mai târziu ajunge director la RAADPP Cluj pentru o perioadă de trei – patru ani. Pleacă de la cârma instituției în mod suspect și revine doi ani mai târziu în perioada în care Horea Uioreanu este săltat de procurorii DNA Cluj. Cel de-al doilea mandat al său la RAADPP Cluj se încheie odată cu sfârșitul instituției despre care s-a constat că funcționa în afara legii. Peste 70 % din contractele angajaților de atunci au fost re-negociate și adoptate de către Consiliul Județean Cluj, care a și înființat un departament special în acest sens. Însă, Mircea Avram nu era printre cei doriți să fie mutat în administrația județeană de către președintele de atunci, Mihai Seplecan. Cu toate acestea, după înlăturarea lui Seplecan din fruntea CJ Cluj, Avram a fost angajat ca și consilier în cabinetele următorilor doi președinți: Marius Mânzat și Alin Tișe.
De pe această funcție, amicii politici l-au numit ca „om de încredere” în Consiliul de Administrație al Aeroportului Cluj-Napoca(al cărui acționar este CJ Cluj), iar după scandalul recent prin care Alin Tișe a încercat să îl revoce din funcție pe directorul David Ciceo, Mircea Avram a demisionat din funcţie.
Gazeta de Cluj menționa că în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc, deși exista o ordonanță în vigoare ce prevedea reducerea salariilor pentru directorii de instituții, Mircea Avram a fost „protejat” de lege, iar când s-a constat că veniturile sale de la RAADPP Cluj nu s-au diminuat, i s-a impus să returneze diferența de bani încasată, lucru pe care l-a și făcut în următoarea zi, părăsind astfel primul mandat de director.
Pe lângă acest eveniment și funcțiile enumerate mai sus, recunoscute de Avram într-un CV, acesta a fost mediatizat (după ce a revenit în conducerea RAADPP Cluj pentru cel de-al doilea mandat) în numeroase articole cu privire la o ancheta penală despre drumul Răchițele-IC Ponor; ori pentru scandalul cu primărița din Chinteni, Lucia Suciu, care a dat buzna în Consiliul Județean Cluj în timpul unei ședințe, însoțită de zeci de localnici, pentru a-i reproșa directorului RAADPP Cluj că drumurile din zonă erau impracticabile. De asemenea, două angajate din cadrul RAADPP Cluj au fost concediate la ordinul acestuia, în mod ilegal, lucru lămurit în instanțele de judecată din Cluj-Napoca. Ulterior, Consiliul Județean Cluj a fost obligat să le plătească acestora salariile din urmă împreună cu penalitățile aferente. Una dintre cele două femei este soția primarului PSD din Jucu, Dorel Pojar. Dar nu am auzit ca instituția prejudiciată de toanele lui Avram prin plata reytroactivă a salariilor să se fi întors împotriva individului care, măcar conform sentințelor judecătorești care le-au repus pe femei în drepturi, a comis un abuz. De ce?
Favoruri către firme particulare
Între cele două mandate de director la RAADPP Cluj ale lui Mircea Avram, instituția a fost condusă de inginerul Bota Liviu Iosif. Cu două luni înainte ca acesta să demisioneze Biroul de Audit Intern al cărui șef era Liviu Pulbere i-a înmânat acestuia raportul pe achizițiile de piatră din perioadă 2009-2012 în care Avram conducea instituția.
În documentul respectiv se vorbește despre o înțelegere dintre Mircea Avram și două firme deținute de Ioan Bene.
“În anul 2009 SC Ben Ben SA emite mai multe adrese către RAADPP Cluj prin care solicită încheierea unui parteneriat între cele două entități. Acest parteneriat consta în eliberarea de RAADPP Cluj a autorizațiilor speciale de transport în conformitate cu prevederile HCJ nr.5 din 2009 pentru mașinile operatorului de transport Ben Ben SA, compensarea contravalorii acestor autorizații făcându-se cu piatră spartă și balast” – se arată în raportul auditului.
Însă doar o singură adresă de inițiere a fost semnată de Mircea Avram ca „eliberare autorizații și calcul compensare cu material pietros”. Despre aceasta, auditorii susțineau că:
”această aprobare este dată deși lucrarea nu era prinsă în programul de activitate pe anul 2009, nu sunt acte justificative privind oportunitatea și necesitatea executării lucrărilor de întreținere drumuri cu piatră spartă, note de constatare privind degradarea drumurilor județene, sesizări de la cetățeni, primării sau consilii locale”.
Cu alte cuvinte s-a acceptat plata prin compensare cu materiale ce nu erau necesare în perioada respectivă.
De asemenea se menționează că nu exista contract de achiziție publică pentru cantitatea respectivă de piatră și că livrările respective către RAADPP Cluj erau efectuate fără a se specifica locul de depozitare în toate avizele de însoțire a tonelor de piatră spartă.
„Nu se știe a cui este semnătura de primire a mărfii. Adresele de inițiere a parteneriatului veneau din partea Ben Ben SA, iar furnizorul de piatră spartă era PANPETROL COM SRL, deci sunt două societăți distincte”, mai precizau auditorii.
În urma controlului efectuat pe documente s-a descoperit și faptul că unele avize aveau trecut ca și cumpărător entitatea aflată în subordinea Primăriei Cluj-Napoca (RADP) și nu cea aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj (RAADPP) și totuși pe facturile aferente apare că au fost cumpărate de regia județului.
Tot în raport se vorbește că în ciuda relațiilor comerciale cu PANPETROL Com SRL ar fi lipsit peste 4.400 de tone de piatră și pentru cantitate de 1.010 tone ar fi lipsit avizele de expediție.
Și piatra CUMPĂRATĂ de RAADPP Cluj fără documente compensatorii s-a pierdut. Auditorii au descoperit cantități substanțiale de piatră concasată mutată din regia județeană în curtea RADJ Cluj pentru șantiere din Gilău și Turda, iar unele lucrări au fost acceptate la plată fără aviz de însoțire a mărfii cu tichete de cântar aferente sau for de parcurs pentru autovehiculele de transport piatră.
Câțiva ani mai târziu, în perioada 2011-2012 se achiziționau alte tone de piatră spartă pentru lucrări pe DJ 105S Pata-Boju, însă o parte din aceasta a fost dusă de fapt la Baza Sportivă Dromex Cluj, iar în documente apare semnătura angajatului Pop Istvan Zsolt atât în dreptul „responsabil” cât și în dreptul chenarului „acceptat”
„Nu există raport de lucru pentru utilajele RAADPP care ar fi lucrat în regie, nu există consum de combustibil pentru aceste utilaje, de altfel în interviu luat domnului Pop Istvan acesta precizează că nu deține acte care să ateste firma constructoare” se mai arată în raportul de audit.
La finele raportului de audit se specifică plata unor cantități de piatră către Panpetrol COM SA, cu toate că marfa era virată de Napocamin în „alte locuri”. În concluziile formulate de auditori în februarie 2014 se menţiona că:
„(…) în perioada 01.01.2009- 31.12.2012 la nivelul RAADPP Cluj s-a constat că activitatea nu se înscrie în parametri normali de funcționare” și tragerea la răspunderea a lui Mircea Avram, însă înainte să facă vreun astfel de demers, Bota a demisionat din RAADPP Cluj.
Cât despre revenirea lui Avram la RAADPP Cluj, acest audit a fost ignorat dat fiind că s-a ajuns la situația penibilă în care, în mod normal, Mircea Avram trebuia să se auto-sancționeze.
Mutări după cum bate vântul, întotdeauna servindu-și stăpânii
După perioada despre care se vorbește în raportul întocmit de auditorii interni din fostul RAADPP Cluj, Mircea Avram ar fi fost angajat întocmai la una dintre firmele patronate de Ioan Bene, conform unui material publicat de Monitorul de Cluj.
„Potrivit unor surse, Mircea Avram a fost angajat al firmei SC Napoca SA în perioada 2011-2013, lucru confirmat de directorul firmei Ioan Bene, care susține că Avram i-a fost angajat “prin anul 2013”. La Napoca SA există un comitet director care desfășoară ședințe operative în care se discută toate proiectele aflate în desfășurare. Având în vedere funcția de director deținută de Mircea Avram în cadrul SC Napoca SA cel mai probabil participa la aceste ședințe operative ale Comitetului Director și există posibilitatea ca el să fi cunoscut anumite informații. De ce a tăcut Avram până acum? Mai mult, Mircea Avram a ascuns faptul că a fost angajat la Napoca SA chiar în CV-ul oficial de pe site-ul aeroportului unde era președinte al Consiliului de Administrație” – (fragment din materialul colegilor de la Monitorul de Cluj).
Cu toate acestea, în site-ul online deținut de Mircea Avram apare un material ca reacție la cele enunțate mai sus prin care altcineva i-ar fi luat lui o declarație, pentru ca să poată preciza că va acționa în instanță patronatul de la Monitorul de Cluj.