Curtea Constituțională a României a decis că Ordonanța de Urgență prin care prevederile Codului Administrativ au fost modificate de Guvernul Dăncilă este constituțională, informează Evenimentul Zilei.
Conform acestei ordonanțe, autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale chiar și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.
O altă modificare vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba română și în limba minorităților naționale”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorități.
Românii din Covasna și Harghita au cerut autorităților să respingă această lege, iar în vara trecută, la București, a avut loc un protest organizat pe acest subiect. La vremea respectivă, s-a speculat că prin aceste modificări, PSD a dorit să atragă sprijinul politic al UDMR.
Pe 28 august 2019, Avocatul Poporului, Renate Weber, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la ordonanța de urgență a Guvernului pe Codul Administrativ.
Avocatul Poporului consideră că modificarea Codului administrativ prin ordonanță de urgență nu se justifică.
„În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanței sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură și nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susținerea urgenței și situației extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe. Avocatul Poporului consideră că maniera aleasă pentru soluționarea situației administrației publice centrale și locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanței de urgență prezintă un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situații extraordinare, urgente și a căror reglementare nu poate fi amânată”, potrivit sursei citate.
Problema pentru Cluj-Napoca este că ”autoritățile pot” dar nu sunt obligate. Iar Emil Boc doar se dă tolerant. El poate, dar nu vrea – dovadă fiind modul în care a tergiversat aproape ca înaintașul său, Gheorghe Funar, punerea plăcuțelor bilingve la intrarea în municipiu.
„Se înlocuiește sintagma în forma bilingv cu sintagma în limba română și în limba minorităților naționale pentru o mai multă claritate, cu titlul de exemplu: să spunem că există o localitate în care potrivit recensământului în care sunt etnici români, etnici germani, etnici maghiari și se întrunesc condițiile prevăzute în legislație astfel încât să poată fi utilizate limba minorităților naționale pe afișarea plăcuțelor de identificare a localității să spunem. dacă sunt îndeplinite aceste condiții legale pentru afișarea numelui localității și în limba minorităților naționale, numele localității va fi afișat în limba română, în limba germană și în limba maghiară. Era necesar această clarificare, pentru că bilingv putea duce la o situație în care să spunem că într-o localitate aveam 40% etnici germani, 35% etnici maghiari și restul etnici români, și atunci dacă păstram bilingv ar fi fost primele două, suntem totuși pe teritoriul României, este absolut normal ca în legislație să fie prevăzut clar limba română și limba minorităților naționale” – explica purtătorul de cuvânt al Executivului la data de 5 iulie 2019, data adoptării OUG.