În luna iulie a anului trecut, viceprimarul Dan Tarcea susținea că județul Cluj este cel mai avansat și, totodată, avantajat în privința realizării Spitalului Regional de Urgență (SRU). Promisiunile, dar și tergiversările s-au tot succedat de-a lungul anilor, astfel încât proiectul SRU din Cluj a rămas blocat în diverse proceduri birocratice. Orgoliile și îngâmfarea decidenților locali a făcut ca acest proiect să fie plimbat de la Ministerul Sănătății la Consiliul Județean Cluj, Primăria Florești etc. În acest fel, având toate șansele în favoarea sa, județul Cluj a rămas codaș în privința Spitalului Regional, vreme în care alte județe au făcut pași concreți și ne-au luat-o înainte. Clujul a rămas la nivelul studiilor de fezabilitate și al contestațiilor.
”Din spusele proiectanţilor cel mai devreme poate să înceapă în anul 2019. Durează un an pentru studiul de fezabilitate, pentru că trebuie făcut acolo şi un studiu. Nu aş putea să spun câte studii de fezabilitate s-au făcut înainte. Din punct de vedere al terenului, terenul din Cluj este cel mai avansat să spunem aşa pentru că are toate documentele necesare şi este cel mai propice teren pentru a se construi un asemenea spital regional faţă de celelalte două din Craiova şi Iaşi. Terenul este cadastrat, este pus la dispoziţie, sunt toate utilităţile în zonă”, susținea viceprimarul Dan Tarcea în luna iulie a anului trecut.
În toamna anului trecut, deja existau ipoteze cu privire la mutarea acestui proiect la Bistrița-Năsăud, iar aceasta deoarece Clujul nu ar fi trimis toate documentele pentru terenul pus la dispoziție și ar fi redus din suprafața terenului pentru realizarea Spitalului Regional Cluj. Ulterior, reprezentanții CJ Cluj au dezmințit aceste informații.
La începutul lunii februarie 2018, într-o vizită oficială făcută la Cluj, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, își afirma speranța ca aceste proiecte privind Spitalele Regionale să fie realizate în timpul mandatului său. Cu toate că, realizarea acestora înregistrează întârzieri, deoarece s-a început cu proiecte fantasmagorice şi studii de fezabilitate nerealiste.
Încă o dată a fost înaintată ideea alocării unui spațiu insuficient pentru construcția spitalului, de această dată însă, de către premierul Viorica Dăncilă. A urmat o polemică celebră pe marginea acestui subiect, întreținută de președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Păunel Tișe, polemist convins și mare apărător al proiectelor județene.
După ce ani la rând, forul județean nu a făcut nimic în privința construirii Spitalului Regional, Alin Tișe a continuat cu responsabilizarea Ministerului Sănătății în privința tergiversării termenelor pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj.
“Eu rămân la ideea că acest Guvern vrea să saboteze acest proiect pentru că altminteri nu-mi explic această insistenţă. În cazul Clujului nu e adevărat că nu avem teren suficient. Ce se va întâmpla dacă peste o lună iar schimbă Ministerul modulul?”, declara Tișe în februarie 2018.
Acestea sunt doar câteva momente care au avut loc în ultimul an, pe subiectul construcției SRU la Cluj. ”Interesul” autorităților clujene este mai mult decât evident în acest caz, bineînțeles, ”interesul” nu se referă la pacienți.
În acest joc al orgoliilor și-a făcut loc și inegalabilul primar de Florești, Horia Șulea. Gurile rele afirmau că Șulea ar fi sabotat acest proiect în mandatul trecut, dând acord de construcție la niște investiții tocmai pe amplasamentul căilor de comunicare ale cândva Spitalului Regional de Urgență.
Au continuat să curgă promisiuni din partea lui Horia Șulea pe pagina sa oficială de socializare – evident, fiecare reprezentant al autorităților locale implicate a încercat să tragă spuza pe turta sa.
Din locul fruntaș pe care-l ocupa Clujul, mereu ”primul” când vine vorba de proiecte megalomanice, se pare că în prezent, județul nostru ocupă același prim loc, dar de la coadă. Iașiul, capitala Moldovei, care avea cele mai mici șanse, ar fi devansat termenele în care județul Cluj s-a împotmolit.
În mod clar, preocuparea oficialilor pentru construcția SRU nu a ieșit niciodată din logica unei campanii electorale. Aceasta a reprezentat o temă ”prioritară” pentru toți miniștrii care au ocupat fotoliul de la ministerul Sănătății, precum și prentru toți cei care s-au perindat pe la șefia Consiliului Județean Cluj.
În martie 2011, ministrul Sănătăţii Cseke Attila, aprecia costurile acestui proiect în jurul sumei de 1,5 milioane de euro.
În toamna anului 2015, Nicolae Bănicioiu, actualiza valoarea totală a investiției:
”Costurile investiţiei vor fi date de studiile de fezabilitate, în funcţie de numărul de paturi, dacă vor fi 800 sau 1.000 de paturi. Probabil va fi în jurul sumei de 150 de milioane de euro, la care se adaugă alţi bani pentru dotări şi echipamente, printr-un acord cu Banca Mondială”.
Deci, 150 milioane de euro. Dincolo de aceste sume, cifre și termene hazardate, proiectul Spitalului Regional de Urgență Cluj nu a fost abordat niciodată cu seriozitate. Totul s-a redus la vorbe, promisiuni și… campanie electorală.
Ultimul demers în acest sens, pentru ca proiectul să ”intre în linie dreaptă”, a fost făcut în luna mai:
Vicepresedintele Consiliul Judetean Cluj, Marius Mînzat, împreună cu Arhitectul Sef al judetului Cluj, Claudiu Salantă, au participat în 15 mai 2018, la sedinta Comisiilor Tehnice de Amenajarea Teritoriului si Urbanism a forului administrativ judetean si, respectiv, a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca. Desfăsurată în premieră în formulă reunită, în cadrul întâlnirii inter-institutionale au fost discutate mai multe proiecte urbanistice ale judetului Cluj, o atentie aparte fiind acordată reactualizării Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.) aferent construirii Spitalului Regional de Urgentă Cluj (S.R.U.C.)., în conformitate cu noul proiect agreat si asumat de Ministerul Sănătătii.
„În acest moment, reactualizarea PUZ-ului Spitalului Regional de Urgentă, care vizează atât municipiul Cluj-Napoca cât si comuna Floresti, înaintează în ritm alert, documentatia urbanistică fiind în proces de avizare tehnică în comisiile de specialitate. Ne dorim ca totul să decurgă conform planului astfel încât, până la finele anului, Ministerul Sănătătii să depună la Comisia Europeană aplicatia pentru obtinerea finantării nerambursabile în cuantum de 50.000.000 de euro”, declara vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Mînzat.
Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.
Din 2004 de când s-a discutat pentru prima dată de construirea unui Spital Regional de Urgenţă la Cluj şi până în prezent s-au perindat pe la conducerea Ministerului Sănătăţii Mircea Cinteză, Eugen Nicolăescu, Ion Balzac, Adrian Videanu, Cseka Attila, Ritili Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Ponta, Raed Arafat, Nicolae Bănicioiu, Patriciu Achimaş-Cadariu şi Vlad Voiculescu, niciunul dintre aceştia nefiind în stare să urnească proiectul Spitalului Regional de Urgenţă Cluj.
Spitalul Regional de Urgență Iași – un proiect care prinde contur
Deși la Cluj s-a tot vorbit despre studii de pre-fezabilitate, studii de fezabilitate, PUZ, construcția drumului de acces pentru SRU Cluj, lucrurile au rămas nemișcate. În acest răstimp, la Iași, în prezenţa ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, specialiştii care au lucrat la Studiul de Fezabilitate pentru Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi au prezentat, vineri, primele informaţii legate de sumele necesare unei asemenea investiţii. În plus, au fost prezentate primele planşe şi detaliile celui mai mare proiect din Regiunea Nord-Est pentru următorii ani.
Costurile privind această investiţie sunt duble faţă de cele estimate iniţial.
Potrivit draftului studiului de fezabilitate, cheltuielile pentru construcţia spitalului sunt estimate la 287,8 milioane de euro, fără TVA. Echipamentele medicale ajung la 66,5 milioane de euro, fără TVA. Utilităţile şi căile de acces sunt estimate la 30 de milioane de euro. Din această sumă, de peste 380 de milioane de euro, doar o parte este sigură şi vine prin Programul Operaţioanal Regional (POR) 2014-2020. Prin urmare, sumele și termenii de realizare înaintate sunt mult mai realiste, stabilite după analize concrete și aplicate.
”În 2019 va fi lansată licitaţia de proiectare şi, dacă nu vor fi contestaţii, vom lansa şi licitaţia de construcţie şi supervizare. Termenul de finalizare a construcţiei, echipării şi operaţionalizării spitalului este decembrie 2023. Comisia Europeană va asigura 50 de milioane de euro, restul fiind din alte surse, inclusiv bugetul de stat. Există şi posibilitatea suplimentării unor fonduri de la Uniunea Europeană prin redistribuirea altor sume din zone în care nu au fost cheltuiţi toţi banii, dar nu vreau să discut până lucrurile nu sunt clare“, a declarant Sorina Pintea.
De asemenea, ministrul Sănătății a declarat că până la sfârșitul anului va începe construirea a cel puțin două dintre cele trei spitale regionale – Iaşi, Cluj, Craiova. Nu a precizat însă despre care dintre acestea este vorba.
„Eu cred, sper, ca la sfârşitul anului 2019 să avem deja începută construcţia a cel puţin două dintre cele trei. Finanţarea este asigurată parţial de Comisia Europeană, respectiv 159 de milioane de euro pentru cele trei spitale, iar partea de cofinanţare va fi asigurată de bugetul de stat sau alte surse”, a afirmat ministrul, citată de Agerpres.
Oricum ar sta lucrurile, construcția Spitalului Regional de Urgență la Cluj a rămas o temă bună pentru polemică. Dincolo de vorbe, studii de pre-fezabilitate și PUZ, carul nu s-a urnit din loc.
La Iași, modul în care au decurs etapele în vederea construcției Spitalului Regional, par să demonstreze că prin voință politică și pași consecvenți, lucrurile se mișcă înainte.
Iar capitala Ardealului, mai mereu ”prima” la orice capitol (pe hârtie, dacă tot veni vorba) este pusă în fața unei evidențe mai puțin plăcute: orașele se dezvoltă și proiectele se realizează nu prin vorbe, ci prin acțiuni concrete.