Un raport al IGSU arată faptul că zona seisimică Vrancea ar putea produce un cutremur de maxim 8.1 grade. Datorită adâncimii mari, pagubele produse de un astfel de cutremur ar depăși dezastrul din Turcia. Adică chestiuni arhi-cunoscute şi pentru care de trei decenii se tot promit programe de consolidare a clădirilor afectate în 4 martie 1977. Cu promisiunile s-a rămas în ţara lui „merge şi-aşa”, „atâta s-a putut”. Suntem curioşi câte dintre construcţiile făcute după 1989 au respectat măcar în parte, la execuţie, normele de proiectare împotriva cutrenurelor? Din păcate, următoarea catastrofă ne va da răspunsul arhi-cunoscut: lăcomia antreprenorială a învins siguranţa în construcţii. Şi asta ar veni ceea ce am văzut în doi ani de pandemie: România nu este deloc pregătită pentru o catastrofă. Un stat eşuat, capabil să facă doar in spital cap coadă în 30 de ani, incapabil să producă o reţea de intervenţie coerentă la niciun nivel operaţional, va fi principalul vinovat de dezastru. Gândiţi-vă că nici măcar o reţea de drumuri de viteză pe care să poată fi livrate la timp ajutoare nu avem. Iar pe aeroporturile noastre nu pot ateriza în condiţii meteo nefavorabile avioane. Iar calea ferată, putem uita de ea.
- Conform Proiectului RO-RISK, cel mai puternic cutremur ce poate avea loc în această zonă poate avea 8,1. Datorită adâncimii mari a cutremurelor, modului de propagare a undelor seismice și influenței efectelor locale, pagubele generate de cutremurele din această sursă nu sunt majore doar în zona epicentrală (în județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe epicentrale mult mai mari, până la 200-300 km, cu o directivitate NE-SV, arată documentul IGSU, informează Antena 3 CNN.
Potrivit specialiștilor de la IGSU, un cutremur cu magnitudinea de 8 grade eliberează o energie egală cu cea produsă de 1.200 de bombe nucleare precum cele de la Hiroshima.
Totodată, numărul de persoane grav rănite sau decedate ar fi de peste 45.000.
Vrancea este în punctul de convergență dintre Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.
Pe teritoriul României, cutremurele vrâncene pot afecta zeci de localități urbane, mai arată documentul IGSU, în special pe direcția Iași – Focșani – București.
Cele mai mari seisme au fost în 1940, 1977 și 1986.
FOTO: Cutremur Turcia – uitaţi-vă cu atenţie la imagine, să vă obişnuiţi cu ea. Corupţia din Turcia din domeniul construcţiilor este identică cu cea din România.