Unii activiști de mediu din Cluj-Napoca au solicitat în repetate rânduri ca parcul Iuliu Hațieganu (parcul Babeș), administrat de UBB, să fie deschis publicului larg și să se renunțe la acea taxa „simbolică” de cinci lei.
Astfel că, UBB a decis că va deschide pentru public doar o parte a parcului, respectiv aproximativ cinci hectare din cele 25 de hectare cât are parcul. În consecință, pentru delimitarea spațiului public de cel dedicat studenților, Universitatea a demarat ridicarea unui gard, acțiune care i-a surprins în mod neplăcut pe clujenii care frecventează parcul.
„Sunt artist liric la Opera din Cluj și sunt o foarte mare iubitoare a Parcului Babeș. Este oaza mea de liniște, de bucurie, acolo mă încarc, este cred locul pe care îl iubesc cel mai mult din oraș. Spre marea mea uimire duminică, făcându-mi alergarea obișnuită, am constatat că pe aleea principală de la intrarea principală a apărut brusc un gard. Portarul spunea că are legătură cu un anume deputat Dohotaru, cică mare activist de mediu. Nu știu care este motivația apariției acestui gard care împarte Babeșul dar am fost atât de tristă că am alergat plângând! Este scandalos până la cer. Cine și ce revendică acolo? Este parcul nostru, am crescut și am copilărit acolo. Ce au de gând?”, ne-a scris o clujeancă.
Cum justifică Universitatea delimitarea prin gard a spațiului deschis publicului
„Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) rămâne fidelă promisiunilor pe care și le-a asumat în fața comunității și începe acțiunea de delimitare a zonei didactice de cea de pur agrement din cadrul Complexului Sportiv Universitar „Prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu”. În sensul direcției strategice UBB Goes Green asumate de universitatea noastră, acțiunea va cuprinde, la recomandările specialiștilor Grădinii Botanice „Alexandru Borza” a UBB, realizarea unui gard viu care va delimita zona dedicată activităților didactice și educaționale de cea dedicată agrementului, situată în zona din imediata vecinătate a malului Someșului. Trebuie înțeles clar că această deschidere a UBB către comunitate are și unele consecințe negative, actul educațional având uneori de suferit prin interferențe ale “vizitatorilor”, în unele cazuri ajungându-se chiar la situații grave (ex. hărțuirea studenților, personalului academic etc.). Dar, fideli angajamentului nostru că zona academică trebuie pusă în relație cu interesele și cerințele comunitare, încercăm în continuare să păstrăm un echilibru între cele două componente, venind cu o asigurare mai bună a securității și întreținerii parcului”, a transmis UBB Cluj.
Care este implicarea lui Dohotaru
Fostul deputat Adrian Dohotaru, cunoscut activist de mediu este cel care a susținut deschiderea parcului pentru publicul larg, însă acesta nu a militat pentru niciun gard, el asolicitat ca tot parcul să accesibil fără a fi solicitată vreo taxă.
„Propunem Primăriei și Universității deschiderea parcului pentru publicul larg. Astfel, aleile celui mai mare parc existent în oraș, de cca. 20 de hectare, să fie folosite gratuit de clujeni, iar doar terenurile de sport îngrădite să fie folosite în regim de taxă. Propunem crearea mai multor porți de acces pentru ca parcul să comunice mai bine cu Parcul Rozelor, râul Someș și Canalul Morii, dar și cu cele două cartiere din apropiere, Grigorescu și Mănăștur. Cum Universitatea este deschisă la sugestia deschiderii parcului pentru publicul larg, primăria trebuie să facă un pas concret în ceea ce privește preluarea unor cheltuieli administrative de întreținere a parcului. Potrivit crezurilor democratice ale lui Iuliu Hațieganu, un stadion adevărat nu este cel în care 22 de persoane fac sport și 22.000 stau și privesc, ci cel în care 22.000 fac sport și doar 22 stau și privesc”, a susținut Adrian Dohotaru în 2019.
Potrivit informațiilor publicate de Făclia de Cluj, Direcția Județeană de Cultură Cluj s-a sesizat în cazul gardului din metal zincat ridicat pe traseul aleii centrale din Parcul „Iuliu Hațieganu” și au solicitat Universității să oprească lucrările și să facă demersuri pentru autorizarea unei astfel de împrejmuiri.
În acest context, Universitatea Babeș-Bolyai va trebui să obțină autorizație de construire de la Primărie și aviz de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice.
Clujenii au opinii diferite vizavi de acest demers la Universității. Unii sunt de părere că existența unei taxe determină ca parcul să fie folosit doar de cei care au intenția de a-l folosi pentru activități sportive.
„Nu știu cât mai era taxa de intrare în ultima vreme, dar era una simbolică, cât să ferească parcul de spărgătorii de semințe si alte specii daunătoare”, susține un clujean.
Dacă Universitatea va decide să lase accesul publicului larg doar pe suprafața de 5 hectare pe care acum o delimitează, vor fi afectați toți cei care erau dispuși să achite o taxă în plus pentru a se bucura de cea mai mare parte din cele 25 de hectare.