Jumătate de metru în stânga drumului, jumătate de metru pe dreapta drumului, și iată cum, înmulțit cu kilometri de „asfaltare” proaspătă, de la mama băieților deștepți ai asfaltărilor de acasă, se face niște milioane de lei furgăsiți în conturile lor.
Un cititor revoltat ne-a trimis această filmare:
Tot domnia sa ne-a relatat că a sunat, revoltat, la CNAIR, să întrebe ce anume se întâmplă – în fond și banii lui sunt furați prin astfel de „asfaltări”, dar ăia au dat din colț în colț și n-au avut nici o explicație inteligentă cu privire la acestastă hoție pe față. Interesant este că așa se întâmplă și pe alte drumuri ale Patriei. Și mai interesant este că nu vedem nicăieri pe marginea drumului o schiță de șanț care să preia apa pluvială.
În fond și din raportare în fals de șanțuri și rigole se fură din greu, dovadă fiind celebrul drum Răchițele – Ic Ponor, unde procurorii DNA din Republica Autonomă Cluj au constatat, pe propria expertiză, hoții din banul public de 1 milion de euro. Le-au constatat și au clasat dosarul. Că așa se „lucrează” în Cluj!
Plus că un șanț pluvial ar prelungi viața asfaltului cu măcar 4, 5 ani. S-ar evita formarea de fisuri în asfalt și, normal, de gropi. Dar cine vrea să rămână fără de comenzi timp de 4, 5 ani?
Îin imaginea și filmulețul de mai jos (făcute ieri – și mai avem) se vede cel mai bine furtul și nesimțirea celor care fac asfaltările false și apoi marcajele. Cu un drum au și îngustat banda de carosabil cu jumătatea de metru prin „marcaje” validând hoția. Vezi, Doamne, ce este dincolo de marcaj este un fel de semibandă de refugiu. NU, E FURT, HOȚIE PA FAȚĂ. Dar ne enervăm noi degeaba, că procurorii sunt la somn de frumusețe!
