Dintre alimente, organismul este cel mai bine adaptat biologic la fructe. Fiecare specie de fructe ne atrage prin forma, culoare, aroma si gust. Ele sunt singurele care ne furnizeaza compozitia perfecta de nutrienti de care corpul are nevoie, servind necesitatilor biologice ale celulelor noastre si constituind o sursa importanta de elemente antioxidante ca vitamina C, caroten si flavonoizi.
Fructele contin: 85-90 % apa organica (vie cu vitamine si minerale), 1 % acizi organici (citric, malic, tartric), coloranti (antociani, carotene, clorofila), enzime (oxidaza, catalaza, pectinaza, proteinaza), glucide (monozaharide: glucoza, fructoza; dizaharide: zaharoza), substante pectice, dextrine, amidon, celuloza, polifenoli, substante aromate si azotoase, proteide, proteine, substante minerale si vitamine.
Glucoza continuta (90 %) este foarte necesara functionarii intregului sistem nervos, prin aceasta devenind hrana cu cel mai important aport energetic. Dar fructele trecute prin foc devin acide si demineralizante, nu mai contin apa biologica, saracindu-ne de energie.
Acizii organici continuti in fructe sunt foarte importanti: acidul citric se afla mai mult in fructele bace, in pere; acidul malic – in mere, pere, prune, cirese, caise; acid tartric – in struguri.
Vitaminele hidrosolubile se gasesc in sucul fructelor: vitaminele B, PP si, in special C, care se reduce prin pasteurizare, expunere la lumina si aer.
Aromele fructelor rezulta prin combinarea multor substante. Ele se afla mai mult in coaja fructelor. De exemplu, la mar se combina mai mult de 70 substante aromate (alcooli, aldehide, eteri). Aroma se poate altera o data cu culoarea si gustul, prin reactii de oxidare, enzimatice sau neenzimatice.
Culoarea este data de substantele colorante componente: antociani de culoare rosie si albastra functie de pH (rosu-acid, albastru-alcalin) sau de combinatia antocianilor cu flavone sau flvonoli de culoare galbena. Antocianii au proprietati vitaminice P: combat fragilitatea vaselor sngvine, tulburarile vizuale, ajuta circulatia, respiratia, transpiratia. Carotenul sau provitamina A, care ajunsa in corp devine vitamina A benefica pentru crestere si vedere, este de culoare galbena, portocalie sau rosie. Xantofilele sunt colorantii galbeni, iar clorofila este verde.
Gustul mai mult sau mai putin astringent al fructelor este dat de tainuri, mai bogate la gutui. Fructele sunt bogate in pectine, un tip de fibre cu actiune benefica asupra sanatatii si in special asupra colesterolului. Introducerea in alimentatie a 15 g pectine/zi determina o reducere cu 10 % a concentratiei de colesterol si cu 2 % a riscului bolilor cardiovasculare.
Prin consum regulat, preferabil pe stomacul gol, fructele asigura o protectie impotriva unor boli degenerative cronice: cancer, boli cardiace, cataracte etc.
Micul dejun este bine sa fie alcatuit numai din fructe crude si sanatoase, de un singur tip, consumate pe stomacul gol (la cel putin 3 h dupa alte alimente), nu in cantitate prea mare, ajutand asfel la vitalizarea si dezintoxicarea corpului. Se recomanda maximum 4 portii/zi, in primul rand persoanelor atente la silueta lor, care-si calculeaza numarul de calorii consumate.
Deoarece stau putin timp in stomac, combinatia fructelor cu alte alimente creeaza aciditate. Avand digestie intestinala, se pot produce fermentatii (la asociere cu amidon), putrefactii (cu proteine), energie vitala scazuta (cu grasimi), se altereaza tot, iau nastere toxine si poate sa apara colita. O combinare neadecvata de alimente va obosi pancreasul, care secreta enzimele necesare corectarii greselilor noastre alimentare. Categoric, nu se vor consuma citricele cu lactatele sau cu cereale, ci la cateva ore distanta, pentru a nu se produce aciditate in stomac si pentru a fi usor digerabile.
Nutritionistii mai recomanda ca dimineata sa se consume si fructe uscate gatite, dar nu in cantitate mare: stafide, prune, smochine, caise etc. (nu mai vechi de un an). La pranz se pot consuma si salate de fructe combinate cu portocale. Iar la sucurile din fructe nu se recomanda indulcirea, ci mai bine se adauga in anumite cazuri putina sare, care le face mai active si mai rafinate.
Fructele alcalinizante, ideale, sunt cele dulci, bine coapte, fara a fi lovite sau terciuite: merele dulci (ionatane), strugurii dulci, smochinele, curmalele, bananele correct coapte, pepenele galben si verde consumat separat de alte alimente.
Fructe semiacide: unele soiuri de mere, pere, piersici, unii struguri, cirese, caise, fragi, coacaze. Acizii organici continuti in aceste fructe pot fi oxidati de organismul sanatos.
Fructele acide se vor consuma cu prudenta de catre persoanele cu vitalitate scazuta. Acidul citric natural este oxidat in timpul digestiei. Sarurile care raman dau carbonati si bicarbonati de Ca si K, care neutralizeaza aciditatea. In aceasta categorie intra: portocala, mandarina, lamaia, grepfrutul, ananasul, rodia. Reactia lor finala, dupa prelucrarea din stomac, este alcalina.