Analiza

Fără copii în reclamele la alimente: "Se vor scrie poveşti fără copii, va fi plin de poveşti în care vor exista doar oameni mari"

Minorii cu vârsta între 3 şi 15 ani nu vor mai putea încuraja consumul de alimente prin apariţia lor în reclame.

Gata cu băieţei blonzi cu ochi albaştri care molfăie bomboane şi jeleuri, gata cu fetiţe cu cârlionţi roşcovani şi pistrui care mănâncă cu poftă din iaurturi cu 4 linguriţe de zahăr într-un păhărel minuscul.

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a adoptat o nouă formă a Codului de reglementare a conţinutului audiovizual.
În procedura de modificare am introdus un articol EXTREM DE IMPORTANT care prevede:
„Art. 117
Publicitatea la produsele alimentare trebuie să respecte următoarele condiţii:
(…)
b) să nu încurajeze consumul de alimente prin folosirea în publicitate a minorilor cu vârsta între 3 şi 15 ani.”

Am susţinut această modificare fiindcă este esenţială introducerea unei discipline în publicitate, în raport cu minorii şi cu rolul pe care părintele îl are. Această nouă normă vine ca urmare a lipsei în societate a educaţiei alimentare şi, din păcate, a responsabilităţii celor care îşi promovează produsele, folosindu-se de credulitatea copiilor.
Protecţia superioară a minorului este esenţială într-o societate imatură în domeniul responsabilităţii alimentare.
Este pentru copiii noştri.
Este pentru sănătatea lor.

Le mulţumesc colegilor din Consiliu pentru susţinerea şi însuşirea propunerii mele”, scrie Valentin Jucan, membru CNA.

Ziar de Cluj a încercat să afle cum va influenţa această decizie comportamentul consumatorilor, agenţiile de impresariat pentru copii, părinţii copiilor care aşteptau să joace în reclame.

„Se vor scrie poveşti fără copii, se vor scoate copiii de la micul dejun, de la cină, va fi plin de poveşti în care vor exista doar oameni mari. Nici nu ştii dacă să râzi sau să plângi. Are atâtea probleme grave CNA de care să se ocupe. Bine că deranjează că apare un copil într-o reclamă la iaurt însă faptul că sunt distruse vieţi de copii prin expunere la tv în prime time e ok.
Fetiţa lui Dan Condrea a ajuns într-un centru de plasament….
Lăcomia şi nebunia celor două soţii, sistemul nemilos din România şi expunerea media fără nici cea mai mică urmă de decenţă, toate au dus la acest lucru. Săraca fată bogată este distrusă pe viaţă. Imagini cu ea, cu mama şi bunica ei au fost până la refuz pe toate posturile tv foarte îngrijorate acum de impactul psihologic al prezenţei copiilor în stradă, de exemplu…..CNA e mereu ocupat şi cu gândul în altă parte. La fel şi PROTECŢIA COPILULUI.

Înţeleg că CNA a luat zilele astea decizia conform căreia copiii între 3-15 ani nu vor mai putea juca în spoturi publicitare care promovează alimente. Ei însă vor putea juca nestingheriţi în programele tv de maximă audienţă în care le va fi distrusă viaţa cu succes”, a declarat Oana Bucur, Casting Director la Saga Film.

În Cluj nu există agenţii mari de impresariat artistic pentru copii. Au existat câteva tentative, de-a lungul anilor, majoritatea dovedindu-se a fi ţepe.

Părinţii au plătit sute de euro pentru portofolii, în speranţa că micuţii le vor ajunge vedete.

Întâi 100 de lei taxa de înscriere, apoi 170 de euro un set de poze şi cursul. Şi îmi tot spuneau că au că şi semnat un contract. Tot ce am văzut, palpabil, a fost o „prezentare de modă” în Iulius Mall. Dar cu hainele noastre, nu de la vreun magazin de acolo. Nu îmi pare rău pentru bani, cât pentru felul în care i-au împuiat fetei capul. Sincer, mă bucur că nu o să mai apară copii în reclame la mâncare. Nu se mai încurajează de către copii consumul de zahăr şi alimente nesănătoase„, spune mama unei fete de 10 ani care a fost „model”.

Lili Mihalcea, fost model şi impresar, a declarat că agenţia pe care o conduce nu are şi secţiune pentru copii.

Am contactat o agenţie din Braşov pentru a ne spune cât de afectată va fi de această decizie a CNA. „Nu avem astfel de contracte, nu vom fi afectaţi„, a fost răspunsul sec al reprezentantei Agenţiei Artemis Braşov.

„În ce priveşte influenţa asupra consumatorului şi a consumului e o problemă complexă, pentru că e greu de evaluat şi măsurat cât de mult influenţează. Nu numai cu copiii, şi pentru alte produse şi persoane. E greu de cuantificat deoarece intervine ceea ce se numeşte mai mult decât subliminal, non-conştientul. Nu are rost să intrăm în detalii tehnice, subliminalul presupune că sunt nişte mesaje pe care nu le percepem, dar intră în creierul nostru. Nu asta e problema. Este marea problemă a non-conştientului. Suntem conştienţi de mesaje, ele intră acolo, se depozitează şi nu ştim cât şi cum influenţează. E clar că pentru anumite produse influenţează mai mult, pentru anumite categorii ale populaţiei. Cu cât produsul este mai scump, cu atât influenţa e mai mică”, precizează sociologul Petru Iluţ.

O altă mare problema este că, într-adevăr inocenţa, gingăşia, drăgălăşenia, dar şi fragilitatea copiilor este exploatată şi se induce, se urmăreşte înduioşarea consumatorului şi „şantajarea” lui, deoarece copilul inspiră inocenţa şi toate celelalte calităţi expuse mai sus.

Inca o problema este că se interzice prezentarea directă de către copii. Dar rămâne prezentarea cealaltă, indirectă. Rămâne problema folosirii indirecte a copiilor”, completeaza profesorul.

Prezenţa copiilor pe micile ecrane mâncând sau promovând alimente mai mult sau mai puţin sănătoase va fi „rezolvată”. Se vor ocupă adulţii de acest aspect.

Însă rămâne problema copiilor care se uită la micile ecrane, care văd şi cer. Alături de CNA, în această luptă împotriva alimentaţiei haotice, ar trebui să fie şi părinţii, care ar trebui să fie mai stricţi şi mai selectivi.

„Am amânat introducerea produselor cu zahăr rafinat în alimentaţie până după doi ani. Dar a început să vadă pe stradă, în parc, la TV alţi copii consumând îngheţată, iaurturi cu fructe, ciocolată, bomboane. Sunt nevoită să-i dau, pentru a nu-i produce frustrări. Cu limite şi cu explicaţii multe. Salut iniţiativa CNA-ului, dar mai au mult de muncit. Văd mereu în ştiri şi în emisiuni copii de pe urma cărora mi se pare că adulţii au de câştigat. Oricum, bun acest prim pas”, ne spune Georgiana.

Modificarea şi completarea Codului de reglementare a conţinutului audiovizual e un semn că lucrurile încep să se mişte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *