Un scandal rasunator a impartit in doua tabere lumea artistica de la Cluj, concentrata in halele de creatie de la Fabrica de Pensule. Artistii din jurul lui Istvan Szakats acuza inregistrarea marcii Fabrica de Pensule de alti trei artisti, care au format in acest an Federatia Galeriilor si Artistilor din Fabrica de Pensule. In frunte cu Daria Dumitrescu, acestia din urma acuza „vechea garda” a Fabricii de lipsa de transparenta din ultimii ani a finantarilor obtinute in numele tuturor artistilor, dar si de faptul ca banii obtinuti din proiecte culturale nu s-au impartit echitabil. Ziar de Cluj va arata cat de profitabila este Fabrica artistilor de pe Henri Barbusse si care sunt interesele financiare din spatele acestui proiect cultural independent.
Noua galerii, doua sali de spectacole, cinci ONG-uri care se ocupa de artele spectacolului, trei rezidente artistice si 35 de artisti. Asta inseamna, in cifre, Fabrica de Pensule, un proiect cultural independent pornit in 2009 de un grup de artisti clujeni. Dupa sase ani de convietuire in halele fostei Fabrici Perom, de pe strada Henri Barbusse, artistii care ocupa spatiul de creatie s-au impartit in doua tabere: „vechea garda” din jurul lui Istvan Szakats si al Raritei Zbranca (adica Federatia Fabrica de Pensule), si un alt grup de artisti care au inregistrat, de curand, fara stirea primilor, inregistrarea marcii Fabrica de Pensule (adica Federatia Galeriilor si Artistilor din Fabrica de Pensule). O lupta pe fata, in care singurii perdanti sunt artistii. Miza: banii.
Ce spun artistii neimplicati direct in lupta
Artistii care isi desfasoara activitatea la Fabrica de Pensule spun ca scindarea de la Fabrica de Pensule a pornit, practic, de la interesele financiare.
“Se fac proiecte si se incaseaza anual sute de mii de euro. Ce au facut cei de la Federatia Galeriilor si Artistilor din Fabrica de Pensule este, de fapt, o replica la lipsa de transparenta a celor de la Federatia Fabrica de Pensule”, ne-a povestit un artist care a avut atelier de creatie pana de curand in spatiul Fabricii de Pensule.
Potrivit sursei noastre, cei de la Federatia Fabrica de Pensule doreau sa faca aceeasi miscare, de inregistrare a numelui „Fabrica de Pensule” si a logoului Federatiei, insa ceilalti le-au luat-o inainte si nu au mai apucat.
“Astia (Federatia Fabrica de Pensule, n.r.) faceau proiecte in numele tuturor artistilor, insa la artisti ajungeau putini bani. Nu se stia unde se duc cateva sute de mii de euro, in cateva luni”, a povestit artistul, sub protectia anonimatului.
Cladirea, detinuta de Perom SA
Cladirea in sine apartine patronului localului Maimuta Plangatoare, Mircea Filip, prin societatea Perom SA. In 2008, Mircea Filip anunta ca la Fabrica de Pensule se va transforma intr-un proiect imobiliar, insa in 2009, din cauza crizei, halele uzinei de pensule Perom s-au transformat in actualele ateliere ale artistilor. In total, Mircea Filip administreaza 2.500 de metri patrati de spatii pe Henri Barbusse. Atunci, in 2009, contractul de inchiriere cu artistii era de 2 euro pe metru patrat, pe o perioada de cinci ani. Intre timp, insa, costul de inchiriere a crescut la o chirie de 3 euro pe metru patrat.
Mircea Filip, patronul Perom SA, nu a putut fi contactat pentru mai multe informatii, fiind plecat din tara.
Adrian Ghenie, in Consiliul Director al „vechii garzi” din Fabrica de Pensule
Federatia Fabrica de Pensule s-a infiintat in 2009, “ca o initiativa de a coagula ideile, evenimentele si proiectele mai multor organizatii culturale, galerii, manageri culturali si artisti independenti din Cluj, si ca o rezolvare a problemei spatiilor de expunere si productie artistica din acel moment”, dupa cum se arata pe site-ul Fabricii de Pensule.
In 2015, din Consiliul Director faceau parte cunoscutul pictor Adrian Ghenie, cotat ca fiind cel mai tranzactionat artist din lume, in 2014, Miki Braniste (de la festivalul Temps d’Image), Rarita Zbranca (AltArt), Diana Marincu, curator si critic de arta, Mihai Pop, initiatorul Galeriei Plan B, Ciprian Muresan, pictor, Sorin Neamtu, fondatorul Galeriei Baril de la Fabrica de Pensule, Corina Bucea, manager al Fabricii de Pensule si Istvan Szakats, presedintele fundatiei.
Proiectele ascunse au aruncat totul in aer
Daria Dumitrescu, directoarea Galeriei Sabot, membra a grupului de artisti plastici care a inregistrat, alaturi de Florin Stefan si Zsolt Berszan marca Fabrica de Pensule la OSIM Romania si Oficiul European pentru Armonizatea Pietei Interne (OHIM), fara stirea celorlalti asociati, a fost prima care a ajuns in spatiul actualei Fabrici de Pensule.
“Eu am ajuns in fabrica pentru ca imi cautam un spatiu pentru galerie. La scurt timp dupa mine, sa zicem o luna, doua au venit si colegii mei. Primul cred ca a fost Mihai Pop de la Plan B, care m-a si intrebat, in gluma daca ma deranjeaza ca vine si el. I-am raspuns ca nu ma deranjeaza, sa ii aduca si pe altii. Si, uite-asa, au venit, pe rand tot mai multi. Pana in octombrie era aproape plina fabrica”, a povestit aceasta pentru Ziar de Cluj
Dupa stabilirea in fabrica, artistii au realizat ca o asociere ar face mai simpla chiar si negocierea pretului de chirie cu proprietarul spatiului.
“Nu stiam exact la inceput, dar am decis ca federatia e cea mai buna forta, ca organizatiile noastre nu se puteau organiza decat intr-o structura cum e federatia. Dupa aceea am functionat o vreme, pana am inceput sa ne gandim ca uite, am putea sa aplicam si noi la niste finantari. Eu am tot insistat in toti acesti ani ca, daca se aplica la o finantare, ar trebui ca finantarea aceea sa ii acopere pe toti. Nu putem aplica doua-trei asociatii in numele Fabricii de Pensule si apoi sa ne impartim banii. S-a intamplat si asa. Atunci, unii dintre noi ne-am simtit datori sa reamintim celorlalti ca nu se poate asa, ca nu e in regula. Cand s-a intamplat a treia, a patra oara, atunci ne-am dat seama ca nu se mai poate continua in grupul acesta, ca trebuie, probabil, sa ne reprezentam interesele, care sunt mai clar definite in zona galeriilor si a artistilor, separat”, a dezvaluit galerista.
Foto: Daria Dumitrescu
“Lipsa totala de transparenta e principala problema”
Ca sa se afle sumele care s-au castigat in numele Federatiei Fabrica de Pensule ar fi nevoie de un audit, in opinia acesteia, mai ales ca au fost si proiecte care au adus sute de mii de euro.
“Probabil ca sunt asociatii printre noi care au beneficiat de sume mari, dar nu stim care sunt acelea. Sunt membru fondator, dar nu am putut sa vad cum trebuie impartelile. Lipsa totala de transparenta e principala problema. Am cerut de nenumarate ori sa mi se arate contractul care s-a facut cu firmele finantatoare, sa mi se arate cererea de finantare. In final am vazut-o, insa cu un avocat, ceea ce e foarte trist. Lucrurile astea ar trebui sa fie, daca nu puse pe masa comuna, atunci cat se poate de transparente. Si nu sunt”, a precizat galerista.
Ce venituri a avut, oficial, Fabrica de Pensule
Intr-adevar, pe site-ul Fabricii de Pensule nu exista un raport financiar sau de activitate, asa ca singurele date financiare oficiale sunt cele raportate la Ministerul Finantelor Publice. Chiar si asa, putem observa ca Federatia Fabrica de Pensule a avut, in ultiimii ani, venituri medii de 180.000 de euro.
-In 2009 veniturile Federatiei Fabrica de Pensule au fost de zero lei, iar cheltuielile de 4.678 de lei.
-In 2011, veniturile au fost de 125.340 de lei, in timp ce cheltuielile au ajuns la 114.113 lei.
-In 2012, veniturile Fabricii de Pensule crescut la 832.927 de lei, adica peste 180.000 de euro. In acelasi timp, cheltuielile au fost de 579.434 de lei. Excedentul, sau profitul, a fost in acel an de 253.493 de lei.
-In 2013, veniturile Fabricii de Pensule au fost de 877.648 de lei, ecivalentul a aproape 200.000 de euro. Cheltuielile au fost de 334.913 lei, iar excedentul (profitul) a fost de 542.736 de lei, adica 120.000 de euro.
-In 2014, Federatia Fabrica de Pensule a inregistrat un venit de 824.195, in timp ce celtuielile au fost de 780.552 de lei.
“Sa nu se croseteze pe seama mea proiecte”
Daria Dumitrescu isi continua pledoaria despre modul in care Federatia Fabrica de Pensule a gestionat fondurile:
“E vorba, in acest context, de bani europeni, obtinuti “printr-un parteneriat intre Ministerul Culturii si Norvegia. Proiectul se administreaza la noi. Sunt convinsa ca actele financiare sunt bine facute, nu ii acuz de lipsa de profesionalism. Sunt convinsa ca din punctul de vedere al raportarilor totul s-a facut bine, dar aplicatia s-a facut si in numele nostru, adica noi suntem inscrisi in proiectul acela. S-a castigat, deci, si pe seama noastra. Poate ca 0,5% am contat si eu atunci cand s-a primit aplicatia. Am atunci, pretentia, daca vin banii, macar sa ma intrebe inainte de a ma pune in aplicatie, ce buget imi trebuie, ce evenimente am. Sa nu se croseteze pe seama mea proiecte si, apoi, sa mi se spuna ca din 200.000, poate ca primim 1.000 si ceva pe trei evenimente. Trebuia sa discutam inainte, ca suntem colegi. Asta e, poate, o foarte mica parte dintr-un intr-un intreg neplacut”, a marturisit fondatoarea.
Proiect norvegian de 224.000 de euro
Proiectul la care face referire reprezentanta Federatiei Galeriilor si Artistilor din Fabrica de Pensule este unul cu finantare norvegiana, “Hotspot.art – Arta si Cultura Contemporana pentru comunitati”, in valoare de 224.000 de euro. Printre obiectivele proiectului, se numara “dezvoltarea artelor si culturii contemporane in diverse forme (teatru, dans, arte vizuale) si educatia și instruirea prin metode si instrumente culturale”.
Promotori ai proiectului sunt Federatia Fabrica de Pensule, iar parteneri sunt Fundatia AltArt, Asociatia Colectiv A, Asociatia Groundfloor Group, Centrul National al Dansului si Fundația Plan B. Finantarea a fost din fonduri norvegiene (85%), iar 15% de la bugetul national.
Una din speculatiile vehiculate dupa izbucnirea scandalului a fost ca o parte din artisti nu ar fi fost de acord cu activitatea din zona activismului manifestat fervent de cealalta parte.
“Nu avem probleme cu zona de ecologie, sau cu Rosia Montana, nici vorba. Eu anticipez un pic, insa din cauza unor intamplari: Istvan Szakats face activism ecologic, civic, social, care si mie imi place, as face si eu asta. E insa un pic mai complicat cand faci asta din postura de presedinte al Fabricii de Pensule. Atunci iesi in strada si il reprezinti si pe artistul de la etajul patru, si pe electricianul de la unu. Mergi in numele tuturor. Sa zicem ca nu avem probleme cu activismele astea prietenoase. Istvan Szakats e insa om politic, sau, ma rog, om cu aspiratii politice. A incercat sa candideze la Consiliul Local acum cativa ani, n-a reusit, dar sunt convinsa ca va incerca in continuare. Scopurile lui sunt dincolo de activismul care ii creeaza imaginea, sunt mai mari un pic. Nu stiu daca e cel mai potrivit personaj care sa conduca federatia. Nici nu poti insa sa cer sa fie dat jos. Eu ma duc in alta parte, nu imi mai place si imi fac federatia mea. Ceea ce nu se intelege aici e ca libertatea de asociere e garantata de Constitutie. Daca eu vreau sa ma asociez cu Gheorghita nu trebuie sa ii cer voie nici lui Szakats, nici Raritei ca sa imi fac alta asociatie. Ei imi reproseaza ca nu le-am cerut voie. Sa le cer voie sa ma asociez, cum vine asta? Asta dovedeste ca ei au vrut monopol, de fapt, peste tot si tot scandalul asta a izbucnit cand si-au dat seama ca il pierd. Noi nu ne dorim monopol, ci, pur si simplu, sa ne definim foarte bine in context si sa ne putem face treaba”, a subliniat Daria Dumitrescu.
In privinta atmosferei de la fabrica de dupa izbucnirea conflicului, galerista spune ca se simte mai bine in contextul recentei re-definiri.
“Cand ma duc la fabrica mi se pare ca totul e in regula. Imi fac treaba in continuare. Structura asta e undeva in sertar, noi suntem tot aia. Mergem, ne vedem, ne facem treaba, ne salutam, daca ne salutam, sau nu ne salutam daca nu faceam asta nici inainte. E in regula. Din punctul meu de vedere nu se intampla nimic: nu se inchid festivaluri, nu se inchid usi, decat daca lumea vrea sa plece, dar nu vad de ce ar vrea asta”, sustine ea.
In privinta procesului anuntat de Istvan Szakats pe Facebook ca ar fi pe rol intre cele doua parti pe tema inregistrarii marcii, Daria Dumitrescu spune ca nu a existat niciodata.
Foto: Istvan Szakats
“Nu a existat nici un proces in privinta marcii, nu stiu despre ce proces vorbea Istvan. Exista un proces in derulare, dar e intre Sabot si Fabrica de Pensule care nu are legatura cu acest subiect. Procesul in privinta marcii e o facatura pentru presa”, a punctat ea.
Urmeaza ca artistii cu care s-a asociat sa emita o pozitie, “pentru ca s-a facut o acumulare de minciuni”.
“Nu vad unde se duc banii si de ce se impart asa”
“Oamenii care nu stiau nimic si-au facut o parere proasta si cei care stiau sunt consternati ca nu reactionam. Nu am reactionat pana acum, pentru ca nu asta era scopul, nu voiam sa face un scandal in presa, sa ii speriem pe artisti, pe proprietar, sa atragem furia asupra noastra. Au iesit insa ei in presa, ma intreb si acum de ce au facut-o, iar noi trebuie sa reactionam intr-un fel frumos, nu ne e in caracter sa fim mai rai decat ei”, a marturisit galerista.
Fabrica de Pensule are in prezent 9 galerii, cinci organizatii care se ocupa cu artele spectacolului
“Acum, in spatele galeriilor noastre sta cate o institutie care se ocupa de galerii, ONG-uri toate. Mai sunt doua sali de spectacol, trei rezidente artistice si vreo 35 de artisti. In zona galeriilor nu exista bilete de intrare. Acestea exista doar la spectacole, la evenimente cu public limitat. La noi e deschis pentru toti, nu am avut niciodata nimic comercial, in sensul acesta de expozitii. La galerii, sa zicem ca ne propunem si activitate comerciala, insa asta e foarte greu, in conditiile in care incepi galeria cu niste artisti necunoscuti. E munca de ani de zile de investitii in cariera lor. Mai tarziu apar, poate, vanzari, dar noi fiind o asociatie non-profit, banii care ajung la Sabot se intorc tot la artistic, in diverse forme. Eu nu am facut niciodata in nume propriu nici o aplicatie, s-au facut cateva in fabrica, dar eu, personal, nu am aplicat niciodata si cred ca simteam nevoia sa ma delimitez de aplicatii pe care nu le inteleg, nu mi se explica, nu mi se arata. Nu vad unde se duc banii si de ce se impart asa. Erau foarte multe intrebari la care eu nu nu mai gaseam raspuns”, a justificat Daria Dumitrescu.
Despre felul in care vor evolua lucrurile in continuare, galerista spune ca spera ca nu se va intampla nimic si ca lucrurile vor merge mai departe.
“Singurul lucru pe care mi-l doresc e ca acest brand comun, pe care nu l-a inventat nici ei, nici noi si la care s-a lucrat atat, sa il folosim cu grija de acum incolo. Eu as vrea sa agream asupra unor reguli. Se pare ca din partea cealalta nu se vrea. Nu stiu cum se va solutiona, dar activitatea fabricii va ramane cum a fost, ba chiar se va imbogati, nu cred ca se intampla nimic dincolo de asta. Puteam solutiona pasnic in interior. Ne lipsea comunicarea si nici acum nu e agreata”, a mai spus galerista.
Ziar de Cluj a cerut si opinia reprezentantilor Federatiei Fabrica de Pensule. Istvan Szakats a precizat ca va reveni cu raspunsurile la acuzatiile aduse de ceilalti artisti, iar in momentul in care le vom primi, vor fi publicate ca atare.