Apărătorii lui Tudor Cîrje, avocații Maria Mladin și Anatol Pânzaru, luptă pentru ca tânărul să redobândească încadrarea juridică pentru infracțiunea de ucidere din culpă, nu omor, în speranța că vor obține o condamnare cu suspendare pentru acesta.
Tudor Cîrje s-a urcat la volanul mașinii Gabrielei Rîpan, în urmă cu doi ani, provocând un accident rutier grav în care tânăra și-a pierdut viața. Cîrje a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, infracțiune pe care a dorit să o recunoască în instanță. Însă, în urmă cu un an, magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au dat curs solicitării formulate de avocatul Alexandru Rîșniță, unul dintre reprezentanții familiei Rîpan, și s-a dispus schimbarea încadrării juridice în omor, rezultând că Tudor Cîrje a renunțat la toate sistemele de protecție oferite de mașina Gabrielei și intenționat a provocat accidentul dat fiind că circula cu peste 140 km/h pe un carosabil umed, ușor înghețat.
O altă expertiză depusă la dosar de către părinții Gabrielei Rîpan conține ipoteza potrivit căreia Tudor Cîrje ar fi încercat să fugă de la locul accidentului, aspect infirmat de acesta. Mladin și Pânzaru au arătat că tânărul nu a avut intenția de a-i suprima viața Gabrielei Rîpan, despre care Cîrje susținea că îi era o prietenă dragă, întregul incident fiind un accident, motiv pentru care încadrarea juridică finală să fie uciderea din culpă (încadrare juridică standard în cazul accidentelor rutiere soldate cu decesul altor persoane decât a celui care a provocat accidentul).
Citește și:
Mamă de înger. Un accident, o rochie de mireasă și un sicriu alb. Ziua ZERO (EPISODUL I)
„Argumentele pe care le-am formulat în fața Judecătoriei Cluj-Napoca și care au determinat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de omor comisă cu intenție eventuală au fost, schematic, următoarele: Diferența esențială dintre culpa cu prevedere și intenția eventuală este faptul că în cazul celei dintâi agentul se încrede în niște elemente obiective că rezultatul nu se va produce (deși acesta ajunge să se producă), în timp ce în cazul celei de-a doua agentul nu se mai bazează pe astfel de elemente, lăsând producerea rezultatului în mâna hazardului. În acest sens am invocat un exemplu des uzitat în mediul universitar: ipoteza conducătorului auto care se angajează în depășire într-o curbă fără vizibilitate, prevăzând posibilitatea producerii unui accident în situația în care un alt autovehicul ar veni pe contrasens, dar nu acceptă această posibilitate, bazându-se pe împrejurări cum ar fi: cunoașterea respectivei porțiuni de drum, viteza cu care mașina răspunde la comenzi, experiența sa în conducere etc., reținând că dacă totuși accidentul are loc, în sarcina șoferului se va reține culpa. Dacă însă neproducerea rezultatului nu este o convingere bazată peastfel de împrejurări de factură obiectivă, ci o simplă speranță, dependentă de hazard, vom fi în prezența unei intenții eventuale.
Aceeași a fost și situația din speță câtă vreme inculpatul Cîrje Tudor Ștefan:
– deținea permis de conducere de puțină vreme;
– conducea pentru prima dată autovehiculul Mercedes-Benz CLS 500 4Matic, proprietatea victimei, astfel că capacitățile tehnice ale autovehiculului și viteza cu care răspunde la comenzi îi erau necunoscute;
– se deplasa cu o viteză mult superioară limitei maxime admise pe acel sector de drum, pe un carosabil acoperit cu polei (în jur de 150 km/h, în condițiile în care ceilalți participanți la trafic se deplasau cu maximum 40-50 km/h);
– a cuplat modulul SPORT pentru a testa viteza maximă a autovehiculului în condiții meteorologice absolut improprii;
– a decuplat sistemele de protecție ale autovehiculului, având reprezentare clară că un astfel de demers sporește șansele unui accident și totodată a vătămării pasagerilor;
– s-a angajat într-o depășire neregulamentară.
Bunăoară, departe de a fi în prezența unor împrejurări obiective care să-i întărească inculpatului crezul că rezultatul vătămător nu se va produce, inculpatul a creat toate premisele pentru un astfel de deznodământ”, a explicat avocatul Rîșniță.
Tribunalul Cluj a rămas în pronunțare peste șase zile, urmând ca după ce se stabilește încadrarea juridică finală, apărătorii inculpatului și cei ai familiei Rîpan să depună concluziile înainte de sentința de fond.
Citește și:
Mamă de înger. Un accident, o rochie de mireasă și un sicriu alb. Ziua ZERO (EPISODUL I)