Curtea Constituţională a României (CCR) a decis astăzi că protocoalele dintre SRI și parchete sunt neconstituționale. CCR a admis sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016. Motivarea deciziei va fi publicată în Monitorul Oficial al României.
După această răsturnare de situație, generată de decizia CCR, rămân în picioare două întrebări:
– Ce se va întâmpla cu dosarele penale active( cele din faza de urmărire penală și cele aflate pe rolul instanțelor judecătorești)?
– Decizia CCR produce efecte și în dosarele cu cundamnare definitivă și irevocabilă?
Doi avocați experți în drept penal, fac precizări pe marginea deciziei CCR.
„ Vorbim despre o soluție deloc surprinzătoare care vine în continuarea deciziilor recente ale Curții Constituționale a României precum și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție privind remedierea unor carențe legislative din noua legislație penală intrată în vigoare la data de 1.02.2014. Din punctul meu de vedere pentru dosarele aflate în cursul urmăririi penale procurorii vor fi nevoiți să înlăture probele obținuțe în urma actelor de cercetare penala efectuate cu depășirea competenței materiale, iar în ceea ce privește dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorii au la dispoziție pârghiile legale pentru a înlătura aceste probe. Cu siguranță întrebarea care circulă în mintea tuturor juriștilor este aplicabilitatea acestei decizii cu privire la dosarele deja judecate, respectiv posibilitatea de a se exercita o cale extraordinară de atac. Aici, CCR în motivarea soluției va oferi lămuririle necesare”, a declarat avocatul Tudor Zileriu.
Un alt specialist în penal, cu o experiență completă în justiție (a fost pe rând avocat, judecător și procuror, iar ulterior s-a întors în avocatură) este profesorul Tiberiu Ban. Acesta susține că decizia CCR se va reflecta în multe dosare penale de corupție, instrumentate de DNA Cluj.
„Această Decizie a Curții Constituționale constată existența unei stări de conflict constituțional între Parlament, unitățile de Parchet și, între anumite limite, cu instanțele judecătorești.
După cum rezultă din minută, fiecare unitate de Parchet și fiecare instanță, în cauzele exclusiv aflate pe rol, nu retro-activează decizia în cauzele aflate pe rol. Urmează să analizeze, de la caz la caz, dacă organul de urmărire sau organul care a efectuat interceptările, a avut sau nu competențele de a proceda în consecință.
Aceasta nu face decât să completeze Art. 142, alin 1. Fiecare instanță de judecată are putința de a aprecia dacă s-a încălcat sau nu competența în ceea ce privește organul judiciar care a interceptat, ceea ce înseamnă că în cauzele de competența procurorului, cum sunt cele de corupție, de exemplu, în baza Art 200 din Codul de Procedură Penală, puteau fi delegați ofițeri de cercetare penală.
În absența unei asemenea delegări, actul este de imunitate absolută, se încalcă norma licențială de competență. Tot Curtea Constituțională, printr-o celebră Decizie 51, a precizat că Art 142, alin 1 din Procedura Penală, care nu permitea organelor de informații să efectueze interceptări, duce la nulitatea activității respective.
Aceste protocoale, am văzut că în hotărâre sunt invocate 2 protocoale, din 2009 și 2016, nu fac decât să permită SRI-ului să intercepteze. Și acestea ar trebui, din punct de vedere legal, să ducă la îndepărtarea din cauză a interceptărilor.
Pe cale de consecință, în dosare precum cel al lui Rareș Pop (ex șef al ISCTR Cluj) ar trebui să se înlăture probele nelegale, iar în măsura în care nu mai sunt probe – întrucât singurele probe au fost reprezentate de interceptări – să conducă la soluții fie de clasare, fie de achitare.
Este o ”aruncare a pisicii” în curtea organului judiciar. Curtea ar fi trebuit să constate clar că toate probele ce derivă din aceasta sunt lovite de nulitate.
Nu cred că prin aceasta s-a încercat rezolvarea problemei protocoalelor, ci doar să se găsească o soluție de mijloc în această chestiune ”, a declarat avocatul Tiberiu Ban.