Primarul Emil Boc a lansat recent o altă temă populistă în spațiul public, legată de accesarea fondurilor europene. Conform acestuia, pentru eficientizarea obținerii acestor resurse este nevoie de regionalizarea țării, în vederea atragerii directe a banilor europeni. Acest proiect ″fantomatic″ a fost analizat de Răzvan Dumitrescu și invitatul său – analistul politic Mihai Mocanu, în cadrul emisunii de ieri, ″Pentru Cluj″, de la postul local NCN. Cu această ocazie, Emil Boc a primit și câteva ″lecții″ care-i pot fi de folos.
Domnul Boc leagă direct aspectul accesării fondurilor europene de tema regionalizării, astfel încât aceste fonduri să nu mai treacă prin Guvern.
Emil Boc: ″Plătim costurile lipsei de reformă administrativă. În vederea atragerii resurselor europene direct de la UE trebuie îndeplinite criterii minimale: de a avea dimensiuni sau regiuni ale județelor de minim 800.000 de locuitori. A doua reformă vizează reforma micro: nu mai putem să guvernăm țara cu trei mii de unități administrative teritoriale, cu primării care nu-și pot plăti cheltuielile de funcționare″.
Analistul politic Mihai Mocanu, prezent în emisiunea lui Răzvan Dumitrescu, ″Pentru Cluj″, a ținut să precizeze că atragerea fondurilor europene se află într-un raport clar de interdependență cu viabilitatea proiectelor propuse, pe baza cărora sunt obținute finanțările.
Acesta lansează o întrebare retorică pentru domnul Boc: fiind prim-ministrul României, ce demersuri a făcut atunci pentru regionalizare?
Astfel, mascând absența proiectelor, Boc propune subiecte fantomatice, precum regionalizarea țării, consideră analistul politic Mihai Mocanu.
″Pentru 7 milioane de euro, pentru o Strategie de Dezvoltare prost făcută de niște firme de casă ale domnului Boc, pe zona Pata Rât. 7 milioane de euro puteau schimba fața zonei respective, fiind pentru zonele urbane marginalizate. Dânsul (Boc – n.red.) are o echipă care se bazează pe bugetul Primăriei, nu pe investiții din fonduri europene sau din alte părți″, a conchis Mocanu.
Practic, în prezent, municipalitatea nu are niciun proiect în derulare din fonduri europene.
Citește și: Performanța Primăriei Cluj-Napoca într-un an: niciun proiect nou cu fonduri europene
Daniel Buda, președintele PNL Cluj și europarlamentar, anunța, spre exemplu, încă din martie 2017 mecanismele de atragere a fondurilor europene fără implicarea în subiecte controversate, precum regionalizarea.
Iată ce nota acesta: ″Am pregătit un material informativ în care se regăsesc expuse pe larg mecanisme și proceduri inițiate de Comisia Europeană pentru absorbția de fonduri direct de la UE pentru organismele publice, pentru fermieri, pentru IMM-uri, ONG-uri și altți beneficiari, precum și sumele defalcate pe fiecare axă. Broșura cuprinde o serie de informații care sunt convins că pot răspunde nevoilor de finanțare a unor proiecte din comunitățile locale din România″.
În plus, 24% din fondurile europene pe exercițiul bugetar care se încheie în 2020 pot fi accesați în mod direct. De ce mai este nevoie, așadar, de subiectele acestea populiste și de care face uz primarul Boc? În acest fel, consideră Mihai Mocanu, temele preluate de Boc și aduse în atenția publicului țin de un exercițiu pur al ″demagogiei″. Sensul acestor subiecte populiste este de a ascunde absența unui scop în cadrul guvernării locale, având în vedere eșecul implementării unor alte proiecte în Cluj-Napoca, precum pierderea titlului pentru Capitala Culturală Europeană.
O altă lecție pentru Emil Boc ar fi exemplul primarilor din Bihor care au depus proiecte pe fonduri europene direct la Comisia Europeană, sărind peste Cluj și București. Primăriile pot primi în mod direct fonduri de la UE dacă își creează entități economice prin care să atragă proiecte.
Eșecul guvernării lui Boc la Primăria din Cluj-Napoca, consideră Mocanu, rezidă în faptul că edilul a câștigat în mod repetat alegerile. Iar astfel, acesta nu a avut timp pentru conștientizarea și asumarea unei guvernări ratate.
Oradea, campioană la fonduri europene, reprezintă o lecție veritabilă pentru Boc. Municipiul Oradea a semnat în perioada 2007-2013 contracte de finanțare în valoare de 247 de milioane de euro.
Turda, cel mai mare municipiu nereședință de județ, este un al exemplu. În prezent are 52 de proiecte europene aprobate, cu o valoare de peste 300 de milioane de euro. Aceste sume considerabile de bani vor intra într-un municipiu nereședință de județ!
Astfel, într-un top al eficienței urbane, Cluj-Napoca se plasează doar pe locul 8, fiind depășit de Oradea, Alba-Iulia, Iași, Craiova, Sector 3 București, Brașov și Sibiu.
Mai multe detalii cu privire la acest subiect găsiți în ediția integrală a emisiunii: