Suntem în anul de graţie 2017. Este anul în care Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, subordonată Primăriei Cluj Napoca, s-a asociat cu firma Ansa Smart Energy, pentru tratarea termică a deșeurilor din plastic și comercializarea produsului rezultat. În această afacere primăria a investit 11 milioane de lei, prețul unei stații de piroliză care să ”topească” plasticul și să îl transforme în combustibil. Banii s-au dat, utilajul s-a achiziţionat – nu ştim la a câta mână, cum nu ştim de ce în 2019 firma a intrat în faliment, iar stația de piroliză a fost scoasă la vânzare de lichidator.
Într-o ședință de consiliu local, din luna februarie a anului 2022, Emil Boc a fost întrebat cum are de gând să recupereze banii respectivi, dar primarul a răspuns că ”subiectul nu ține de primărie”.
Adică, s-o luăm pe degete:
- în 2018 primăria a alocat 10,8 milioane lei pentru arderea deșeurilor în cadrul unor stații pirolitice.
- primăria a virat către RADP Cluj Napoca suma respectivă.
- RADP Cluj s-a asociat cu firma Ansa Smart Energy la un proiect prin care se neutralizau deșeurile din plastic.
- RADP se obliga să trimită la stațiile de piroliză plasticul care se reciclează pentru a fi transformat în ulei și gaz pirolitic.
- afacerea a murit după 8 luni.
- proiectul s-a făcut pe terenul Primăriei Cluj-Napoca, cu banii Cluj-Napoca, prin firma amicului de ghiduşenii politice a primarului, Naş Pantelică, şeful pensionar de lux al RADP Cluj-Napoca.
- afacerea a falimentat.
- de ce a falimentat?
- cum a recuperat primăria prejudiciul mai ales că, împreună cu primăria și CEC Bank, proiectul a fost creditat cu 11 milioane lei, astfel că totalul este de 22 milioane lei, bani despre care nu se știe cum vor fi recuperați.
- banii publici, cei 10,8 mil lei, nu se regăsesc în raportul firmei de insolvență.
Prin urmare, cum s-a constituit primăria în procesul de insolvență?
Prin urmare: bani publici. Iar primarul Emil Boc a răspuns, năucitor, că nu este un subiect care ține de primărie.
”Vă rog să îmi invocați cadrul legal pentru această problemă și nu mai insist pe subiect. Este un subiect care nu ține de primărie”, a spus Emil Boc.
Întrebat de colegii de la Gazeta de Cluj, Alexandru Marina, administratorul special al firmei Ansa Smart Energy, spunea că primăria și RADP-ul nu au nimic de primit de pe urma insolvenței societății pentru că a fost o afacere strict privată.
”Stația pirolitică a fost cumpărată de firma Ansa Smart Energy. Am făcut un împrumut la CEC și restul banilor a venit din partea asociaților firmei. Rolul RADP-ului a fost strict punerea la dispoziție a terenului pe care s-a amplasat stația respectivă și deșeurile care urmau să fie tratate în instalație. Consilierul respectiv nu știe ce vorbește! E o chestiune publică pentru că la instanță se vede cine sunt creditorii. Primăria sau RADP-ul nu au nicio investiție. Afacerea a fost strict privată, doar că a fost făcut un parteneriat cu RADP care punea la dispoziție ce vă spuneam. Însă instalația nu a funcționat conform parametrilor. E scoasă la vânzare că poate se găsește cineva. Au mai fost doritori pe acolo care m-au solicitat și vin cu idei în care spun că asta nu s-a făcut bine și de aia n-o mers. Așa că cine vrea să o cumpere, s-o cumpere!”, a declarat Marina.
Adică Primăria Cluj Napoca a scos din buzunarele clujenilor aproape 11 milioane de lei în septembrie 2018, la solicitarea RADP Cluj Napoca pentru a finanţa o facere privată – ce seamănă chestia aceasta şi cu ŢEAPA UNTOLD!
Mai ales că, niciodată, fix ca în cazul sponsorizării plodului de sereis Buta, pentru Untold, nu s-au făcut publice detaliile asocierii dintre RADP și Ansa Smart Energy SRL și nu a existat niciun protocol public.
Dar este bine că avem procurori DNA la Cluj care îşi fac somnul de frumuseţe în sediul pus la dispoziţie şi renovat aproape la doi ani de către primarul Emil Boc care, cu celeritate, ar putea cere aceste date şi să ne spună cum au fost folosiți banii.
Revenind, cum banii din gunoiul Clujului sunt folosiţi pentru a unge cariere politice, acum municipalitatea apelează cică la fondurile norvegiene pentru a scăpa de muntele de gunoi de la Pata Rât. Aşa că s-a pus de o licitație de peste 6,6 milioane lei (peste 1,3 milioane euro) pentru a fi cumpărate trei tipuri de echipamente în cadrul proiectului cu finanțare din fonduri norvegiene. Cică administrația și-a propus să vină cu o soluție inovativă și prietenoască cu mediul prin care să scape de muntele de gunoi de la Pata Rât. Ofertele pot fi depuse până la mijlocul lunii următoare pentru trei loturi: stație sortare modulată, cuptor rotativ pentru uscarea deșeurilor și sistem de compostare.
Prin presa locală de chitanţier ni se spune că se face ceea ce se face pentru a nu se transfera gunoiul de pe rampa lui Pantelică la CMID – de parcă până la apariţia Salprest, timp de trei ani, Pantelică nu s-ar fi 0ocupat numai cu astfel de ghiduşenii. Dar de când cu scandalul cu putoarea de goz care a plutit de-asupra oraşului în această vară-toamnă, lui Pantelică i s-o fi interzis accesul la rampa CMID. I-au spus ho!
În 2019, pentru a se înţelege mai bine amploarea măgăriilor făcute de către „administratorul” CMID, RADP Cluj-Napoca, Ziar de Cluj a realizat o schiță menită să exemplifice circuitul gunoiului (penla) în natură. Era pe vremea în care Alin Tișe încearca să obțină de la Agenția de Mediu avizul pentru a putea da în funcțiune Centrul Integrat de Management al Deșeurilor. Doar că situația era (şi a rămas) ceva mai complexă decât dorea Tișe să recunoască. Acolo se încerca, împreună cu RADP Cluj să se obțină bani curați din gunoi, iar Agenția de Mediu avea ocazia să nu fie părtașă la acea puturoasă afacere. În fond acolo s-au neantizat şi cele 11 milioane de lei din buzunarele clujenilor. Reluăm schiţa, că oricum o facem degeaba, clujenii sunt rezilienţi, iar procurorii DNA sunt somnoroşi:
„1. Stația de piroliză și de osmoză nu sunt pe nicăieri. Fără astea, dacă Agenția de Mediu dă autorizațiile, a doua zi ar trebui să aibă un denunț penal și DNA, în gât. Poate cei de la Agenţia de Mediu nu ştiu cum e cu piroliza de la groapa RADP şi cu staţia de levigat de la CJ şi ce perpetuum mobile de spălat bani se vrea a se face acolo.
2. Tşe vrea să care goz de la Celula 1 la prăjit în piroliză la RADP, apoi prăjeala înapoi la CMID să producă levigat pe care să-l clarifice cu Klarwin la staţia de osmoză. Și pentru asta speră să primească autorizaţie de mediu.
3. Deci, levigatul de la Celula 1 se va căra la osmozat înapoi la KLARWIN upon Zăpodie? Și pentru asta speră să primească autorizație? Dar autorizaţia pentru transport material netoxic/toxic de unde o scoate?
4. „Clădirea de peste deal” evident, nu va fi gata nici anul viitor. Utilajele care ruginesc acolo în ploaie au ajuns să fie învechite de noi. Alea nu aveau capacitatea necesară nici când le-au adus. Alea trebe demontate și aduse altele. Alți bani, altă distracție – pe banii cui? Tu-le muma de procurori adormiţi ai DNA Cluj!.”
Prin urmare, primăria a lansat o licitație pentru achiziția unui sistem modular pentru gestionarea deșeurilor în cadrul acestui proeict, publicată în 13 octombrie în SEAP. Potrivit procedurii, contractul este estimat la peste 6,6 milioane lei și trei loturi – stație sortare modulată, cuptor rotativ pentru uscarea deșeurilor și sistem de compostare. Data limită pentru depunerea ofertelor este 15 noimebrie, ofertații fiind nevoiți să facă dovada că au livrat produse similare cu cele solicitate de Primăriei. Utilajele solicitate sunt toate cu motoare euro 5.
Criteriul de adjudecare vizează prețul ofertei (80%) dar și perioada de garanție ofertată (20%), cea de pornire fiind de 2 ani.
Măcar norvegienii scapă la jumătate de preţ faţă de cât s-a „furgăsit” prin staţia de piroliză.
Sursa: caiet de sarcini