Emil Boc, fost deputat, fost prim-ministru, fost președinte al unui partid care a guvernat România, primar aflat la cel de-al cincilea mandat, actualmente membru al unui partid aflat la guvernare, s-a plâns ieri, în cadrul unei emisiuni tv, că „de 53 de ani, nu am fost în stare să mai facem o reformă administrativ-teritorială a țării și trăim în plin capitalism cu legile lui Ceaușescu”.
Cariera politică a lui Emil Boc
Emil Boc a fost deputat în legislatura 2000-2004, în care a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților.
În 2003 a fost ales în funcția de președinte executiv al Partidului Democrat și lider al grupului parlamentar PD din Camera Deputaților. În același an a activat ca vicepreședinte al Comisiei de Revizuire a Constituției.
Din 2005 și până în 2012 a fost președinte al Partidului Democrat, respectiv al Partidului Democrat Liberal.
În perioada 22 decembrie 2008 – 6 februarie 2012 a fost prim-ministru al României. A ocupat și funcția de ministru interimar al Educației.
La alegerile locale din anul 2020 a obținut un nou mandat de primar al Clujului, după cele obținute în 2004, 2008, 2012, respectiv 2016. (Wikipedia)
„Trăim în plin capitalism cu legile lui Ceaușescu!”
Într-o intervenție live la TVR Cluj, Emil Boc a vorbit despre reforma administrativ-teritorială a României:
„Noi, de 53 de ani, nu am fost în stare să mai facem o reformă administrativ-teritorială a țării și trăim în plin capitalism cu legile lui Ceaușescu! Adică legile comunismului de organizare administrativ-teritorială! Și atunci ne mirăm că de ce nu merg lucrurile bine în țara asta uneori!
Ca să vă dau un exemplu: dacă vrem la Liceul Șincai să punem un automat ca să poată copiii să-și cumpere apă plată în pauză, pentru un metru pătrat unde să fie amplasat acel automat pentru apă plată ne trebuie o documentație ca și cum ți-ai face un castel, să o treci prin Consiliul Local, să o trimiți la București, să o semneze ministrul, să vină înapoi, adică să treacă așa, cam cel puțin 6 luni de zile, ca să obții o aprobare pentru un metru pătrat, să poată monta un aparat de la care copiii să-și cumpere apă plată sau un sendviș, ce o mai fi, produse specifice activităților școlare. Am dat un exemplu extrem, dar să subliniem prin asta cât de necesară este o reformă în România a administrației și a descentralizării ca lucrurile să fie eficiente, țara să fie funcțională. Pentru că noi ne dorim să avem o țară și un oraș funcțional, în care birocrația să fie cât mai puțină, ca lucrurile acestea, de exemplu, să nu fie nevoiți copiii să iasă din curtea școlii, să meargă peste drum la un bar, să își cumpere apă plată sau să își poată cumpăra un sendviș. E o chestie elementară. Toată lumea zice: Boc nu le aprobă! Păi, din nefericire, așa-s legile astea ale statului român încă făcute încât inclusiv pentru un asemenea metru pătrat, să poți aproba un automat de apă plată, trebuie să ai aprobarea ministrului Educației.
De aceea am spus, foarte simplu: oameni buni, la nivelul fiecărui județ există inspectorate școlare, care sunt mici ministere ale educației în teritoriu. De ce nu dai competența asta inspectorului școlar, care este sub controlul ministrului, și nu am rezolva-o noi rapid, cu inspectorul școlar, să obținem o aprobare de pe o săptămână pe alta, nu să obții peste 6 luni de zile?! Exagerez puțin cu exemplul acesta, dar foarte, foarte multe situații de acest fel sunt”, a precizat Emil Boc.
„De cine depinde această descentralizare?”, l-a întrebat moderatoarea emisiunii.
„Dumneavoastră de cine credeți?”, a răspuns, întrebând, Boc.
„De existența unor legi. Și legile cine le fac?”, i-a dat replica moderatoarea.
„Cei care sunt acolo, în vârful țării, în Parlament!”, a recunoscut fostul parlamentar și prim-ministru, Emil Boc.
„Și, atunci, dacă aceste lucruri nu s-au făcut, noi am zis, dacă de 53 de ani nu s-a făcut o reformă administrativă de sus în jos, că și Ceaușescu a spus: nu o să mai fie comunism în țara asta sau o să fie când o să facă plopul mere și răchita micșunele! Ia uite că răchita nu a făcut micșunele și comunismul a dispărut și capitalismul a revenit, dar noi cu reforma tot nu am revenit! Și, atunci, dacă tot nu au făcut cei de la nivel național, ne propunem să facem noi una de jos în sus, de la nivelul administrațiilor locale în sus. Și am înaintat una dintre propuneri întreg spectrului politic (…) ca acele unități administrativ-teritoriale care în mod voluntar, cum se zice pe la noi, dacă de bunăvoie și nesilit de nimeni dorești să faci o unificare administrativă a unei comune limitrofe unui municipiu cu municipiul reședință de județ și suntem în exercițiul mandatului până în 2024, și totul a pornit de la un exemplu concret care e în derulare la Buzău, unde în 26 septembrie va fi un referendum pentru a se unifica Buzăul cu o comună limitrofă, să dăm câteva stimulente prin lege ca acele referendumuri să reușească, pentru că referendumul trebuie să fie pozitiv și în orașul Buzău, și în comuna care vrea să se unifice. Și atunci am propus câteva elemente care să fie susținute în Parlament, să încurajăm acest proces de fuziune administrativă ca după aceea, până la urmă, totuși, să realizăm și o reformă administrativă a acestei țări”, a adăugat Boc.
Întrebarea care se ridică este de ce Emil Boc, de peste două decenii, de când activează în politica mare, nu a schimbat „legile lui Ceaușescu”? Doar acum, când primar al Floreștiului este colegul său de partid, Bogdan Pivariu, a văzut această oportunitate, prin care își poate lărgi legal sfera de influență?