Trăiască inflația! Antreprenorul și corporatistul, mult mai bogați în 2022, camuflează bucuria simulând îngrijorare fața de 2023, fără însă să se pregătească cu adevarat.
Inflația galopantă, această cifră abstractă de 15%, pe care o prezintă instituțiile de resort. Fără nici o legătură cu ceea ce simte (sau începe să simtă) cumpărătorul român, care dă 50%, 100%, 200% mai mult pe bunurile necesare zi de zi. Cumpărător care se află încă în modul de revenge-buying și convins că dacă rămâne fără bani „statul” îi va compensa tot ce va consuma.
Așadar să ne înțelegem, din asta a crescut voinicește PIB-ul României în primele 6 luni – inclusiv veniturile bugetare, căci, nu-i așa, PIB-ul nu este venit bugetar – din consumul de produse importate și vândute la prețuri de speculă, vezi și deficitul de balanță comercială, mai mare cu cel puțin 50% față de 2021.
Iar analiștii care dădeau stagnare în 2022 sunt zmei acum, văd creștere și în a doua jumătate a anului.
Antreprenorul și corporatistul, din absolut toate sectoarele economice, își freacă mâinile de bucurie după un an de pomină, în care doar dacă ai fost în hibernare nu ai minim 25% peste 2021. Bucuria este însă exprimată trist și în tăcere, ca sa nu vină controalele peste tine, iscusit camuflată într-o preocupare, îngrijorare, atenție sporită, față de „challenge”-urile lui 2023.
Și este bine ca fiecare antreprenor și corporatist să fie îngrijorat, pentru că dacă modelul de business practicat în 2022 este creșterea cu 50%, 100%, 200% a prețurilor, dând vina pe costuri, atunci mare antreprenor sau corporatist nu prea ești, vinzi același lucru, aceeași calitate, acceași lipsă de valoare adaugată la un preț mai mare. Nu ai inovat nimic pentru a deveni mai competitiv. Dar, felicitări! A mers.
Și, ca să irităm un pic antreprenorul și corporatistul, să subliniem încă o dată că dublarea costurilor nu are cum să genereze creștere de prețuri peste 50%, restul este SPECULA.
În 2022 a funcționat de minune principiul fundamental al capitalismului, cererea și oferta. După doi ani de pandemie, clientul nostru iubit, consumatorul, și-a dat drumul la cumpărături hotărât să facă praf toate economiile adunate. Cu o astfel de cerere în creștere și cu o ofertă redusă – lanțurile de aprovizionare încă își ling rănile cauzate de pandemie și mai nou, de război, de altfel tot mapamandul este într-o cursă pentru materii prime și materiale – era evident că toate prețurile o vor lua în sus, chiar și dacă costurile ar fi rămas pe loc.
Așadar, 2023, diferit de 2022, gata cu revenge-buying-ul, gata cu creșterile de prețuri. Creșterea, dacă va exista, nu poate veni decât din proiecte de investiții, însă aici intervine pericolul deficitului de resurse: degeaba ai bani dacă nu ai forță de muncă sau tehnologia sau materiile prime pentru a executa investiția. Ar fi de dorit ca antreprenorii și corporatiștii să stea cu ochii pe deficitul de resurse, cea mai buna dovadă fiind termenul de livrare de peste un an al limuzinelor pe care și le-au comandat ca să sărbătorească anul de pomină 2022.
În 2008 aveam proiecte de investiții, dar nu aveam bani. În 2022 avem bani, însă întârzie proiectele de investiții și chiar dacă vor apărea, vor fi frânate de deficitul de resurse umane și materiale.
Să trecem de iarnă mai întâi. Însă nu m-aș mira deloc ca personalitatea anului 2022 în economie să fie Coaliția de Guvernare, care, preocupată de frământările interne nu s-a amestecat în economie (cât și-ar fi dorit), astfel încât i se poate atribui indirect succesul creșterii economice din 2022. Uneori rezultatele vin și dacă nu faci nimic, eventual doar bei ceai de tei – și spun asta cu tot respectul pentru cei care au dat o recomandare cu adevărat bună, neînțeleasă suficient atunci când a fost dată.