Analiza

DISPARE ROMÂNIA LUI COZMÂNCĂ? Guvernul deschide calea pentru reforma teritorială și unificarea localităților. Primul pas: consorțiile administrative, cerute prin PNRR. Un fel de frecţie la piciorul de lemn. La Constituţie trebuie umblat!

Guvernul Ciucă discută în ședința de guvern de miercuri un proiect de lege care face primul pas spre reforma teritorială. E vorba despre înființarea consorțiilor administrative – asocierea voluntară dintre două sau mai multe localități învecinate, potrivit proiectului pus în dezbatere publică. Această modificare a fost asumată de România prin PNRR.

Proiectul de lege vizează completarea Codului Administrativ (Ordonanța de urgență 57/2019) și se adresează localităților care vor să coopereze și să se asocieze pentru a oferi în comun servicii publice.

Articolul introdus de noul proiect de lege: Două sau mai multe comune ori orașe care au în componența lor localități rurale, învecinate au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, în consorții administrative, în scopul îmbunătățirii eficienței serviciilor publice, creșterii eficacității implementării investițiilor sau pentru eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților locale.

De notat că aceste consorții administrative nu vor avea personalitate juridică.

Conceptul de “consorții administrative” apare în în cadrul PNRR pentru susținerea reformelor ce vizează creșterea capacității administrației publice locale. Unul dintre jaloanele care se regăsesc în componenta 10 – Fondul local din PNRR vizează amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ prin reglementarea regimului juridic al organizării și funcționării consorțiilor administrative.

Reamintim că mai multe voci din societatea civilă, dar și din clasa politică, au cerut insistent o reformă administrativă care să ducă atât la scăderea numărului de comune, cât și la micșorarea numărului de județe, tocmai pentru a eficientiza cheltuirea resurselor.

Cu toate acestea, ideea reformei este respinsă cu putere de PSD și PNL, mai ales la nivel local, dat fiind că o astfel de modificare ar duce la dispariția unor puternici baroni locali, dar și a sute de consilieri locali și județeni.

În ultimii ani au existat două tentative de unificare a unor localități învecinate pentru a crește eficiența serviciilor publice, unul la Oradea și unul la Buzău, ambele eșuate. Aceasta era singura soluție până acum pentru colaborarea dintre două localități.

COMENTARIU: Dispare România lui Cozmâncă? Nu prea cred

Ca să înţelegeţi de ce PNL şi PSD respinge orice reformă administrativă. În acest moment, un sfert din banii statului se cheltuie pe funcționarea administrației. Şi Pontocchio, pe vremea când era premier, propunea o reorganizare administrativă care ar fi redus aceste cheltuieli, prin reducerea numărului de județe de la 41 la 15 și a numărului de localități de la aproximativ 3.300 la maximum 1.500.

Eu îmi amintesc de o discuţie din 2011, de pe vremea când premierul Boc ameninţa România sinecurilor de partid cu 8 judeţe, iar Ponta şi colegul său de Uniune Sărăcie Lucie, Antonescu, se hlizeau de pe margine.

“Dacă are cineva vreo explicaţie cum va face Boc aia cu opt judeţe… Dar astea sunt întrebări raţionale pentru oameni iraţionali. Sâmbătă prezentăm, cu cinci mii de oameni care ştiu ce e administraţia locală, viziunea noastră despre dezvoltare regională”, se lăuda Ponta.

Pe atunci nu îl interesau beneficiile înlocuirii județelor cu regiuni. Nu îl interesa reducerea birocrației, destructurarea nomenclaturii partidelor din teritoriu (aia înșurubată în fruntea deconcentratelor și inspectoratelor județene), sau cele 10 miliarde de euro de care România ar fi urmat să beneficieze prin programul de Dezvoltare al Comisiei Europene în perioada 2013-2014 – bani care s-au pierdut.

Nu pot decât să mă întreb: cum crede azi Ciucă că se va lupta cu clasa politică de cumetrie din instituțiile județene ocupate de pile, cunoștințe și relații? Sunt covins că baronii locali vor lupta transpartinic, mai ceva ca la Rovine, să-și apere sărăcia, nevoile, neamul, Consiliul județean, Consiliile locale și deconcentratele din bătătură. Căci dispariția județelor, a consiliilor locale înseamnă dispariția sinecurilor care vor fi comasate la nivelul noilor structuri. Asta înseamnă pierderea a sute de posturi din administrație, ceea ce înseamnă și diminuarea influenței actualilor șefi de consilii județene, a primarilor – dintre care unii își vor pierde și pita odată cu postul.

În mai puțin de 100 de ani, în România s-au realizat cel puțin 10 organizări, adică, în medie, o reorganizare la mai puțin de 10 ani. Mă rog, trei ni le-au făcut sovieticii după cum le-a fost vrerea și interesul, iar vreo două-trei au fost făcute pentru a li se mai tăia din pretenții amicilor de conviețuire teritorială: maghiarii. Azi, dacă chiar se doreşte o nouă reorganizare teritorială, trebuie să nu se uite că se vrea schimbarea României lui Cozmâncă.

România lui Cozmâncă este ţara organizată nu după nevoile de dezvoltare naturală, nici după alinierea la conjuncturile externe, nici după principiile unei democraţii eficiente, nici după legile implacabile ale economiei de piaţă. E o Românie rudimentar electorală (din punct de vedere politic) şi fundamental expusă spolierii sistematice (din punct de vedere economic). Căci accesul la resurse se cumpără prin mită electorală per cap de locuitor dependent de ce primește de la cel care promite. Rezultă că țara este împărţită „la caroiaj”, fiecare pătrăţel având un responsabil numit conform normelor politicii de cadre. Căci peste administrația oficială a ţării, există finanţatorului mitei, care este șeful parlamentarului, al omului trimis în Guvern șamd. Rezultă că baronii județeni sunt cei care dictează politicile centrale. Căci partidul care nu „dă” ulei, zahăr, cizme, bani la plic, şepci şi cine ştie ce alte mărunţişuri, nu are nimic de dat şi de promis. Deci, nu există. Există numai starea de complacere a majorității care se declară “scârbită” de politică.

Chestia aceasta cu unificările localităţilor este un fel de „nu desfiinţam pe când putem, desfiinţăm dacă putem”. Din gură. În rest, mult iubită şi stimată Uniune Europeană, noi am făcut referendumuri, ei n-au vrut să se unească. Cât despre schimbarea Constituţiei în sensul dorit de dumneavoastră, OSĂ o facem.