In actul de sesizare a instantei cu propunerea de arestare preventiva a infractorilor din “Dosarul carnii” apar informatii noi, potrivit carora membrii grupului infractional plateau sume modice unor nevoiasi pentru ca acestia sa achizitioneze, in numele lor, unele firme care functionau o scurta perioada de timp, in medie de doua-trei luni.
In continuare, unul dintre membrii retelei era imputernicit sa efectueze operatiuni in conturile bancare si in numele respectivelor societati, sustin anchetatorii, citati de Mediafax. La finalul operatiunilor, produsele ajungeau in magazinele firmei clujene Michelangelo.
„Aceste societati comerciale sunt ulterior folosite pentru efectuare de achizitii intracomunitare din spatiul Comunitatii Europene, in special Polonia, Cehia, Olanda, Marea Britanie si Franta sau pentru a fi interpuse in circuitele economice cu scopul de a crea aparenta de legalitate a operatiunilor derulate urmata de comercializarea scritptica a produselor prin mai multe firme controlate de membrii retelei, destinatarul final fiind SC Michelangelo SRL Cluj-Napoca„, se arata in document.
Astfel, procurorii DIICOT au inceput urmarirea penala in acest dosar pe numele a 41 de persoane. Intre acestia se afla un lucrator de la un punctul de trecere a frontierei, un inspector in cadrul OPC Cluj si un consilier in cadrul Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare.
Conform referatului anchetatorilor, unul dintre capii retelei evazioniste, Andrei Sileanu, si-a recunoscut integral faptele pentru care s-a pus in miscare actiunea penala, „descriind amanuntit modul in care impreuna cu ceilalti inculpati au derulat activitatile infractionale”.
„Inculpatii Selesiu Sorin, Onica Nicolae-Marius si Linca Cezar nu au recunoscut comiterea faptelor, insa probele administrate in cauza in prezent, respectiv convorbiri telefonice interceptate in mod autorizat, inscrisuri precum declaratiile suspectilor si inculpatilor audiati in cauza rezulta modul in care acestia au desfasurat activitatile infractionale, in cazul inc. Selesiu si Linca, precum si modul in care neexercitarea corespunzatoare a atributiilor de serviciu, acesta a favorizat atingerea scopului infractional pentru care a fost constituit grupul”, se mai precizeaza in referat.
Actiunea a presupus o adevarata desfasurare de forte din partea autoritatilor. Zece persoane au fost arestate in dosarul de evaziune fiscala si punere in circulatie de produse din carne alterata, dupa ce au fost retinute de procurorii DIICOT. Sase dintre aceste persoane au primit mandate de arestare emise de Tribunalul Bucuresti, iar celelalte patru, de la Curtea de Apel Bucuresti. S-au facut nu mai putin de 102 perchezitii domiciliare in 18 judete, in cadrul unor actiuni vizand destructurarea a doua grupuri infractionale organizate formate din 80 de persoane, specializate in infractiuni de evaziune fiscala, spalare de bani, punere in circulatie de produse alterate si trafic de influenta.
Prejudiciul produs de membrii celor doua grupari a fost estimat la peste 15 milioane de euro.
Concret, membrii gruparilor infractionale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achizitionat, prin intermediul unor societati comerciale din Romania, carne si oua din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fara sa plateasca TVA, conform prevederilor legale, operatiunile reale fiind evidentiate in actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vanduta catre beneficiarul final, prin adaugarea TVA.
Exista suspiciunea ca reteaua achizitiona marfa, fara plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie si Germania, direct prin firme „fantoma” ale retelei si apoi o vinde pe piata interna, „la negru”, la un pret apropiat de valoarea cu TVA, insa mult sub pretul pietei, „fapt ce reprezinta concurenta neloiala in raport cu societatile comerciale ce deruleaza acelasi tip de activitate insa fara incalcarea prevederilor legale”.
Conform cercetarilor DIICOT, o alta modalitate de actiune a retelei presupunea livrarea, de catre marii producatori de pe piata de carne din Romania, de marfa catre societati comerciale din Bulgaria si Ungaria, de unde marfa se intorcea in Romania, prin societati de tip „paravan”, care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vandute pe piata interna fara inregistrarea in documentele contabile.
Foto: someseanul.ro