- Nici o încărcare ”eco-friendly” nu este gratuită
Ziar de Cluj și-a informat cititorii că, în anul 2021, „curentul consumat în stațiile de încărcare pentru autoturisme electrice aflate în administrarea Primăriei a costat 209.788,95 lei. Circa 42.000 de euro.” Și că: „Stațiile de încărcare administrate de Serviciul Public de Interes Local pentru Administrarea Parcărilor oferă posibilitatea încărcării autoturismelor în regim gratuit, singură taxă aplicată este taxa de parcare, în confomitate cu HCL 776/2021, zona tarifară (1 sau 2), în funcție de strada unde este amplasată stația de încărcare”.
Așadar, posesorii de mașini electrice și le pot încărca pe banii publici, dar sunt obligați să plătească parcarea. Necunoașterea reglementărilor stârnește însă controverse, deoarece: ”Posesorii de mașini electrice, care și le încarcă gratuit în stațiile administrate de Primărie, par a se simți prejudiciați de către polițiștii locali care le sancționează posibilele contravenții.”
Gratuit, gratuit la încărcare, dar parcarea este pe banii proprietarilor de mașini electrice. ”Plinul” de curent ne costă pe toți clujenii
În Piața Unirii și în parkingul de pe Moților, tariful de parcare era de 5 lei pe oră. Cum încărcarea unui automobil electric variază în funcție de tipul stației de încărcare și de modelul autoturismului, între 1 oră și 8 ore rezultă că ”gratuitatea” unui plin ”costă” între 5 lei și 40 de lei.
Dar, Ziar de Cluj a mai relatat despre clujenii care au fost surpinși de faptul că în unele zone, spre exemplu parking-ul din Piața Unirii, precum și cel de pe Moților, se oferă încărcare gratuită la stațiile implementate, însă parcarea tot o plătești. 8 lei/oră! Dacă ai treabă în zonă și ai nevoie de o încărcare, nu ai timp să te mai învărți după o stație cu încărcare gratuită, ghinion! Plătești. La fel și în zonele tarifare 1 și 2. Ori plătești kilowatt-ul/ora (de la 1.98 sau 2.32 lei în sus), ori parcarea. Și să nu uitați cablurile acasă! În funcție de unde nimeriți, trebuie să scoateți și cablul personal. Până la urmă, care e beneficiul mașinii electrice în Cluj? Ghinionul cel mai mare cade pe șoferii care nu își permit o mașină electrică, iar pe lângă prețul umflat al benzinei și motorinei, taxele și impozitele de pe vehicule merg către plata consumului de curent ale stațiilor. Și sunt în continuare arătați cu degetul, că nu vor să fie „green”.
Prin urmare, cei care au mașini electrice, care nu sunt deloc ieftine, practic primesc de la municipalitate curent pe gratis. Ceilalți plătesc, fluctuant ca preț, litrul de benzină și motorină, în funcție de cum se lăcomesc benzinarii și de cum se isterizează consumatorii când se lasă mințiți de fake news-uri. La prețul carburantului se adaugă taxe și impozite (pe care le plătesc și cei cu mașini electrice), din care, de fapt, se achită și curentul, și acesta din ce în ce mai scump, consumat pentru stațiile de încărcare electrice.
Defalcat pe stațiile aflate în custodia municipalității clujene, anul trecut s-a plătit după cum urmează:
– 35.834 lei – stația din Piața Unirii;
– 25.809 lei – stația din Parkingul Moților nr. 1-3;
– 28.208 lei – stația din zona HomeGarden, Bună Ziua;
– 33.785 lei – stația din zona Vitacom, Bună Ziua;
– 54.175 lei – stația de pe strada Fabricii de Zahăr;
– 26.844 lei – stația de încărcare de pe Molnar Piuariu;
– 2.643 lei – stațiile de încărcare de pe Cardinal Iuliu Hossu (factura este doar pentru luna decembrie);
– 2.487 lei – stațiile de încărcare de pe strada Tipografiei (factura pentru decembrie).
Cum vă ziceam, în total, ”gratuitatea” din stațiile de încărcare pentru autoturismele electrice ne-a costat, anul trecut, 209.788,95 lei, adică 42.427 euro.
O să fim puțin răutăcioși, dar nu putem să nu constatăm că: la vreo 100 de mașini electrice câte sunt înregistrate la noi în ogradă (fără a socoti mașini hibride, autobuzele CTP, ”ZOE”-le Poliției locale, mașinile care alimentează la diverse corporații), ar fi 20.900 lei pe an/pe bucată (circa 1800 lei pe lună) – bani scoși din buzunarele noastre, pentru ”săracii” care-și permit o mașină electrică. O mașină ”consumă” facturile la curent a vreo 8 apartamente de defavorizați (și ar putea fi și mai multe facturi, în funcție de cum strâng amărâții cureaua). Lunar, vreo 800 de familii social defavorizate ar putea fi ajutate cu factura la curent. Dar e bine că resursele Clujului se îndreaptă, ca de obicei, înspre cei care au. Că cine are are, cine n-are, chiar că n-are.
Nici o masă nu-i pe gratis. Să vedem cum și ce se mai plătește
Acum este la modă să le scoatem ochii celor ce folosesc mașini cu combustie internă pentru poluarea de pretutindeni. Mai ales la Cluj, unde cei ce optează pentru mașini electrice sunt ridicați în slăvi, fiindcă sunt ”eco-friendly” și ajută la imaginea unui oraș inteligent.
Inteligent dar cu infrastructura cam praf. Și fără viziune pentru viitor, alta decât pe investiția în noi stații. Să știți că mai mult înseamnă mai poluant chiar și pe ”eco-friendly”.
E cool să privim din vârful iceberg-ului și să nu realizăm că ce-i dedesubt, chiar dacă nu se vede, contează. Titanicul s-a scufundat din cauza a ceea ce nu s-a văzut, atât sub apă, cât și la proiectare. Pe hârtie lucrurile pot sta bine, în realitate s-ar putea să realizăm că aceeași ”moarte lentă” a Planetei ne așteaptă chiar și ”eco-friendly”.
Când vorbim de ”costuri ascunse”, la fel este și în cazul mașinilor electrice. Nu poluează, în mișcare. Puțini înțeleg faptul că până și producția unei mașini electrice este mai puțin ecologică decât cea a unei mașini ce se folosește de combustibilii clasici. Câți v-ați întrebat ce se întâmplă în timpul producției, înainte să ajungă în curțile oamenilor, pe străzi și apoi, după ce ajung la cimitir?
Cât ne costă ”prietenia” cu Pământul în material steril, în emisii CO2? Cine reciclează bateriile moarte, unde ajung piesele și cât de reciclabile sunt?
De exemplu, producția bateriilor înseamnă chiar mai multe emisii de dioxid de carbon din cauza proceselor de extracție și procesare a mineralelor din baterii. Fabricare unei bateri de 500 kilograme emite cu 74% mai mult CO2 decât construcția unei mașini clasice, eficientă.
Pentru extragerea metalelor rare – litiul, cobaltul sau manganul, șantierele sunt uriașe, iar pământul este decoperatat pe suprafețe foarte mari. Durata de viață a unei baterii electrice este în medie de 7 ani. Iar dacă aceasta nu este înapoiată producătorului care are obligația să o distrugă prin procese conforme, poate afecta grav mediul înconjurător. Tot aici, se adaugă problema reîncărcării, care la rândul ei, produce emisii poluante, mai ales când sursa energetică principală sunt combustiblii fosili, nu energia regenerabilă.
CITIȚI ȘI: Bateriile litiu – ion și costul uman al fabricării
O mină de litiu – arată minunat și extrem de eco-friendly, nu?
CITIȚI ȘI: Traseul cobaltului până la telefoane noastre începe cu minerii copii și intermediarii chinezi
Arată simpatici acești copii exploatați pentru cobaltul din gadgeturile eco, nu?
Așa arată mina de mangal din Dorna Arini, cumpărată de compania slovacă OFZ. Acesta este impactul asupra mediului
Pe scurt, trecerea la mașini electrice nu rezolvă problema poluării, ci o mută dintr-o parte în alta. La fel și stațiile de încărcare. Gândiți-vă doar la consumul în cazurile încărcărilor între 3, 5 și 8 ore.
Directorul IHS Markit, V. Subramanian menționează că ”mașinile electrice dăunează mai puțin decât cel pe combustibili doar după un anumit prag. În funcție de diverși factori, acest punct poate fi atins după 67 mii de kilometri, până la 151 mii de kilometri. O Tesla produce între 150-180 grame CO2/kilometru. Ceea ce înseamnă emisii mai mari decât al unui motor diesel de Mercedes. În acest caz, „eco-friendly” devine doar un termen; își cam pierde din valoare.”
Conform datelor înregsitrate de DRPCIV, la nivelul județului Cluj s-au înscris un număr de 82 de vehicule electrice (și nu le include și pe cele hibrid), doar în luna martie a acestui an. Totalul lor, la nivel local, depășește suta, dacă adăugăm și hibridele, numărul este considerabil mai mare. În Cluj-Napoca există 20 de locații ce dispun, în total, de 48 de stații de încarcare pentru mașini electrice. Cele mai multe aparțin de Evconnect, în colaborare cu Primăria.
Firește, oferta de stații este insufiecientă. În plus, nu toate sunt funționale, precum au semnalat mulți deținători de mașini electrice din oraș, de-a lungul timpului.
Primăria susține că demarează un proiect (conform Planul pentru Mobilitate Urbană Durabilă 2022), prin care va suplimenta numărul cu încă 50 de stații (mixte cu încărcare rapidă și încărcare lentă). Iar până în… 2027, ajutată de mediile private, vrea amenajarea a 200 de stații de acest fel.
În consecință, vom avea parte de poluare și de consum prin: șantiere, energie, combustibili șamd. Toată această poluare este pitită sub cuvinte frumoase care dau iluzia aerului curat pe care îl vom respira, în viitor.
Iar de costat, ne va costa 4.050.000 euro – doar stațiile de pe raza municipiului și a comunelor adiacente Cică bani din fonduri publice și de la mediul privat.
Avem mașini electrice, până în 2027 o parte dintre acestea se vor casa (vechime, ghinion, accident) – ce soluții sunt pentru reciclare pe plan local? Nu prea se aude nimic dinspre municipalitate.
Nu știm să existe un plan pentru un centru specializat de reciclare, sau măcar de depozitare. Ne vom trezi cu o nouă ”Pata Rât”, și mai poluantă, a bateriilor?
Dacă Primăria își asumă pe deplin acest „trai verde într-un oraș verde”, atunci, ar putea să vină cu soluții până la capăt. De la A la Z, conform celebrului ”ABCdar administrativ” al primarului Emil Boc. Altceva decât Asfalt, Bâlci, Cuvinte-n vânt…
Din păcate, ”filtrul verde” al municipalității este doar o pâclă peste ochii lor și ai noștri. Până la implementarea unei soluții ce rezolvă problema ciclului producție – utilizare – reciclare (în privința mașinilor electrice și a consumului de combustibili pentru curent), poluarea va fi și va rămâne!
Cimitir de mașini electrice din Indianapolis, SUA
Prin urmare, dincolo de povești, când calculăm cât de mult CO2 produce o mașină trebuie să luăm în considerare nu numai emisiile de CO2 din timpul utilizării, ci și emisiile generate de producția și casarea acesteia.
Producția unei mașini electrice este mai puțin ecologică decât cea a unei mașini cu motor cu combustie internă, iar nivelul emisiilor provenite de la vehiculele electrice variază în funcție de modul în care este produsă electricitatea cu care este alimentată mașina respectivă. Cu toate acestea, luând în considerare mixul energetic mediu din Europa, autovehiculele electrice se dovedesc a fi deja mai curate decât vehiculele alimentate cu benzină. Deoarece cota de electricitate provenită din surse regenerabile va crește în viitor, automobilele electrice vor deveni și mai puțin dăunătoare pentru mediu.
Mașinile electrice sunt mai nocive pentru mediu decât ți se spune. Chiar dacă în apropierea lor nu-ți îmbolnăvești plămânii, poluarea lor se resimte în alte locuri și e chiar mai periculoasă decât cea de la mașinile clasice. De exemplu, pentru producția unei baterii pentru o Tesla Model 3, se produce o cantitate de poluare (dioxid de carbon) de 11, până la 15 tone. Dacă iei în considerare durata de viață de zece ani a unei mașini electrice și că parcurgi anual cu ea vreo 15.000 de kilometri (în medie), o să ai între 73 și 98 de tone de dioxid de carbon pe kilometru. Este concluzia la care au ajuns specialiștii Christoph Buchal, Hans-Dieter Karl și Hans-Werner Sinn.
De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că și electricitatea de care ai nevoie pentru a-ți reîncărca mașina produce emisii poluante, mai ales dacă ești într-o țară ca Germania sau România (și multe alte țări), unde combustibilii fosili sunt baza pentru energie. Luând în considerare toți acești factori, luăm iar ca exemplu mașinile Tesla, care ar produce, în acest fel, între 150 și 180 de grame de dioxid de carbon pe kilometru. Este o cantitate de emisii poluante chiar mai mare decât cea produsă de mașinile diesel Mercedes.