A treia joi din luna noiembrie, a fost declarată, printr-o iniţiativa menită a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor, Ziua Naţională fără Tutun.
Ce fac fumătorii în această zi? Trag cu mai mult năduf din ţigară. Pe strada Cotită, elevii de liceu nu se sinchisesc să îşi ascundă ţigările, ci doar să le „înnoade” câte două, cât ţine pauza.
„Fumez pentru că-mi place”, e răspunsul unui adolescent care are acest viciu. Întrebat despre provenienţa banilor din care îşi cumpără ţigări, acesta aruncă obraznic, peste umăr: „Din alocaţie!”
Ştefania Tirc, coordonatorul de proiecte educative de la Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” ne-a informat că voluntari de la Asociaţia Preventis au fost la toate clasele de a 9-a şi a 10-a, atât liceale cât şi profesionale, ţinând prezentări despre efectele consumului de alcool, tutun, etnobotanice. „Mergem foarte mult pe prevenţie, şi elevii mai mari au avut parte de aceste informări în anii anteriori”.
„Avem un spaţiu în afară şcolii unde elevii ies să fumeze, nu mi s-ar părea moral că acesta să fie în interior. Totuşi, elevii sunt responsabilitatea noastră în timpul programului, aşa că profesorii de serviciu monitorizează şi perimetrul acela”, mărturiseşte coordonatorul.
Şi în instituţiile publice e aceeaşi situaţie: dacă nu se poate fuma înăuntru, se iese pe balcon sau jos, la locul special amenajat.
„Nu ştiam că e ziua fără tutun. Ştii am o zi nebună, te rog, lasă-mă să fumez o ţigară şi să-mi termin cafeaua, că azi stau până la 6 la birou”, taie scurt o potenţială conversaţie o domnişoară cu unghii lungi şi roşii, în timp ce îşi caută bricheta prin buzunare.
Câteva date statistice:
• La nivel global, consumul de tutun ucide anual aproape 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Estimarea este că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.
• Prevalenţa fumătorilor în România este de 27% (un procent peste media UE).
• Pentru jumătate din fumători cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat.
• Deși consumul de tutun în rândul adolescenților din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 este peste mediile europene, pentru toate perioadele de referinţă: consumul de tutun de-a lungul vieţii – 51,7% față de 45,6% la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile – 30,1% față de 21,4% şi consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile – 19,7% față de 12,4%. Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene.
• Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acele boli pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creştere la sexul feminin) şi bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).