In vizor

De ce nu va fi reabilitat Podul Garibaldi în următorii 3 ani? Explicaţia incredibilă a city managerului Şurubaru

Finanţarea pentru reabilitarea Podului Garibaldi este bugetată în fiecare an de primarul Emil Boc, iar lucrările încep potrivit edilului, în fiecare an. Cu toate acestea, noua investiţie a Primăriei nu va fi demarată în următorii 2-3 ani deoarece există o mică problemă. Minibarajul de sub podul Garibaldi se află în proprietatea Apelor Române. Construirea unei noi traversări moderne peste Someş care să înlocuiască podul Garibaldi este amânată, potrivit city managerului Gheorghe Şurubaru, până la transferul stăvilarului, printr-o hotărâre de Guvern, în proprietatea publică a municipiului Cluj Napoca, procedură care poate să dureze câţiva ani. 
 
Primarul Emil Boc a prezentat, în 19 februaire 2014, primele imagini cu modul în care va arăta podul Garibaldi după modernizare. În ședința de Consiliu Local de a doua zi a fost supus votului consilierilor proiectul de hotărâre privind derularea lucrărilor de reabilitare a podului Garibaldi. Noul pod urma să fie total diferit de cel actual, cu un design care să se încadreze în peisajul urban creat prin construirea Sălii Polivalente şi a stadionului Cluj Area. Pe lângă podul Garibaldi, în 2014 urmau să înceapă lucrările de modernizare și la podul Traian, fapt ce s-a petrecut doi ani mai târziu. 
 
În noiembrie 2016, Emil Boc anunţa care sunt priorităţile “zero” ale municipalităţii pentru soluţionarea traficului din Cluj: poduri şi pasaje la tot cartierul. Din punct de vedere al teoriei relativităţii, varianta Boc, în anul 2017 în Cluj-Napoca cetăţenii urmau să aibă două noi poduri peste râul Someş. Cel puţin aşa a susţinut în 28 noiembrie 2016 Emil Boc. Modernizarea podului Garibaldi a fost în 2016, aşa cum a fost în campania electorală din 2012, pe agenda lui Emil Boc. Lărgirea la patru benzi de circulaţie şi cu amenajarea de piste de biciclete a fost  promisiunea edilului pentru anul 2017.
 
“În vederea imbunătăţirii circulaţiei vizăm realizarea unor poduri noi sau reabilitarea unor poduri existente peste râul Someş. Unul este podul nou pe strada Porţelanului, cu două benzi carosabile şi pistă pentru biciclete şi trotuare ce se va adăuga la situaţia existentă în momentul de faţă. Al doilea proiect este podul Garibaldi. Nu este un pod nou, ci este lărgirea la 4 benzi carosabile, pistă de biciclete şi trotuare după un design modern pe care îl vom aproba şi noi în CL, dar lucrarea va fi incusă în proiectul de buget pe 2017. Aceste proiecte se încadrează în ceea ce am numit noi cu durată medie de execuţie şi care pot fi începute anul viitor”, a susţinut în noiembrie 2016 Emil Boc. 

Gheorghe Şurubaru, city managerul Clujului a declarat azi un lucru care demontează toate afirmaţiile precedente ale lui Emil Boc privind demararea în acest an a lucrărilor la podul Garibaldi. Modernizarea podului Garibaldi va demara peste câţiva ani, după trecerea în patrimoniul public al municipiului Cluj-Napoca a stăvilarului de sub pod, aflat în prezent în proprietatea Apelor Române.  
“Referitor la poduri, vreau să spun că sunt în lucru 8 poduri pe raza municipiului, pentru reabilitare şi modernizare. Următoarele poduri care vor intra în execuţie sunt podurile Porţelanului, un pod mult cerut cel de lângă Carbochim, unde avem doar acel pod cu două benzi. Este deja pregătită documentaţia, se scoate la licitaţie. În aceeaşi fază este şi modernizarea şi reabilitarea Podului Fabricii. Podul Garibaldi este într-o etapă un pic mai în urmă pentru că încă mai avem discuţii cu cei de la Apele Române pentru un aviz, legat de acel stăvilar care este amplasat sub pod. Acel stăvilar este necesar, va trebui modernizat, dar stăvilarul este în patrimoniul celor de la Apele Române, iar podul este în patrimoniul municipiului Cluj-Napoca. Va trebui să reglementăm situaţia proprietăţii pentru a putea investi şi în acel stăvilar. Deci pentru podul Garibaldi doar acest lucru ne mai ţine, avizul de la Ape şi lămurirea proprietăţii stăvilarului. Se lucrează. Eu cred că va dura, e posibil să dureze mult, pentru că, dacă va fi nevoie de hotărâre de Guvern pentru transfer din patrimoniul din domeniul pubic al statului în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca avem exemplele trecute legate de strada Depoului, de Badea Cârţan, de Parcul Feroviarilor care au durat din păcate ani de zile. Cei de la Ape cu care am vorbit, inclusiv cu directorul general, domnul Ciulbea, ne-au promis că dacă ajungem la această soluţie ne vor sprijini şi dânşii până la nivelul ANR şi al Ministerului pentru a merge cât mai repede aceste proceduri”, a afirmat Gheorghe Şurubaru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *