Metroul este cu licitația anulată pentru cândva în viitor. Centura metropolitană este azvârlită în curtea guvernului care, zilele acestea, nu știe unde să se mai scarpine după 2 miliarde de lei pentru mite salariale și încă 16 sau 40 de miliarde de lei pentru a le da banii înapoi șmecherilor din energie (cică compensații). Cât despre clădire Filarmonică: ”OSĂ” avem. Turnul Pompierilor: ”OSĂ” se raporteze zilele acestea avansul la lucrări cu 0,000001%. Dar ca să ne demonstreze că vorbele sunt vorbe și faptele, tot vorbe, dar pe hârtii plătite și apoi dosite în sertarele municipalității (studii, concursuri șamd), Primăria municipiului Cluj-Napoca, alături de organizatorul concursului, Ordinul Arhitecților din România (OAR), cu sprijinul Filialei Teritoriale OAR Transilvania (zici că-s comitetul Premiilor Oscar), anunță că au început lucrările Comisiei Tehnice din cadrul Concursului Național de Soluții ”Amenajarea Parcului Bună Ziua”. Au început lucrările (ca la Congresele lui Nea Ceașcă) și ele sunt consemnate ca atare de presa locală de chitanțier.
”Acest proiect se încadrează în strategia municipiului privind Clujul Verde, care nu este doar un concept, ci o direcție clară pe care ne-am încadrat, cu obiectivul de a crește calitatea vieții în oraș prin modernizarea, extinderea și amenajarea de noi spații verzi. Orașul nostru a fost selectat recent parte a Misiunii europene 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030, alături de mari capitale și orașe europene. Până în 2030 ne propunem să plantăm peste 100.000 de arbori și să creăm sau extindem peste 190 de spații verzi”, a mai aruncat niște praf de vorbe în ochii clujenilor Emil ”OSĂ” Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Anunțarea rezultatelor concursului va avea loc în cadrul unei conferințe de presă, în data de 1 septembrie 2022.
Oricum, se poate aștepta cu parcul care ”OSĂ”, în fond Cartierul Bună Ziua beneficiază de programul ”Clujul verde” în stilul municipalității clujene încă din 2020, când s-a vopsit asfaltul pe artera principală în această dătătoare de clorofilă și oxigen culoare. Să nu uităm și cum s-a plantat gazon pe acoperișurile stațiilor de autobuz, gazon intrat de mult în Împărăția Gazonului prin uscare și degradare.
Dar în orașul în care Emil ”OSĂ” Boc face și desface din vorbe totul, este interesant cum tocmai el se împiedică în ”ciotul” birocrației locale.
CITEȘTE: Parcuri înecate în birocrație. Orașul se sufocă din lipsa spațiilor verzi
În rest este frumos cum funcționează ”voința politică” în Cluj-Napoca, mai ales în zona Urbanismului de Cumetrie, unde șantajul cu ștampila este negocierea: ”dă-mi, să-ți dau”. Cine înțelege, e bine, cine nu, se judecă și din când în când mai și pierde. În final toți câștigă, numai clujenii nu.
CITEȘTE: Vasile Pușcaș suspendă ”visul” lui Emil Boc. Sentință dată de Tribunalul Satu Mare
PREMONITORIU ce scria Ziar de Cluj în 2021: ”Parcul Bună Ziua și Parcul Zorilor nu există decât pe hârtie, dar cu toate acestea primarul Emil Boc nu s-a sfiit să le noteze în raportul de activitate pe anul trecut. De asemenea, reabilitarea zonei verzi Expo Transilvania este abia la faza de licitație. Parcul Feroviarilor este în continuare o ruină, iar amenajarea malurilor Someșului este doar la faza încheierii concursului de soluții.
În raportul de activitate pe anul trecut al primarului Emil Boc apar nenumărate proiecte care nu au fost realizate în 2020, dar, probabil, vor fi făcute anul acesta. Sunt însă șanse să nu fie puse în practică nici în 2021, dacă ținem cont de faptul că licitațiile mereu sunt cu probleme: fie nu se depune oferte, fie apar contestații, fie ofertanții sunt descalificați, iar toate acestea fac ca realizarea investițiilor să se amâne foarte mult.”.
CITEȘTE: Cum să „amețești” poporul cu vorbe frumoase – Boc se laudă cu parcuri care nu există
Prin urmare, așteptăm cu interes data de 1 septembrie, dată la care sperăm să nu aflăm, din nou, noua-veche locație a Aqua Park-ului.
UPDATE: ”Eu am văzut o estimare, dată pe surse, a celor de la ANRE de 40 miliarde şi o alta, tot dată pe surse, că am cerut 30 miliarde. Eu nu spun lucruri public. Schema refăcută şi ulterior recalibrată de ANRE s-a redus de la 40 miliarde la 20 de miliarde şi ulterior la 16 miliarde. Asta a fost estimarea ANRE. ANRE agregă toate datele împreună cu Ministerul Finanţelor”, a afirmat Virgil Popescu, la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului.