Inima pompeaza sange catre fiecare tesut al corpului printr-o retea de cca 100000 km de vase sanguine. Sangele aprovizioneaza tesuturile cu oxigen si fractori nutritivi care sunt esentiali pentru sanatate. Probleme pot aparea la nivelul muschiului cardiac, al valvelor cardiace, al pericardului (sacul care inveleste inima) sau arterelor coronare (artere care furnizeaza sange chiar muschiului cardiac. Problemele arterelor coronariene determina “crizele cardiace” care provoaca numai in SUA peste 500000 de decese.
Pe masura inaintarii in varsta, in arterele coronare se pot forma depozite de grasimi, determinand o afectiune numita boala arteriala coronariana. Ateroscleroza – “intarirea arterelor” – poate aparea si la nivelul arterelor din alte regiuni ale organismului. Pe masura ce coroanele devin mai ingustate si mai obstruate, fluxul sangvin catre muschiul cardiac este redus sau oprit.
Atacul de cord
Cand muschiul inimii nu primeste suficient sange, puteti simti o durere de piept sau o presiune (angina pectorala). Daca fluxul de sange este blocat mai mult timp la nivelul arterei coronariene (intre 30 de minute si 2 ore), portiunea de muschi cardiac care este irigata de aceea artera va muri. Moartea muschiului cardiac este denumita infarct miocardic (IM) sau atac de cord.
Atacul de cord este determinat, de obicei, de blocarea brusca a unei artere a inimii de catre un cheag de sange. Cheagul se formeaza intr-o artera ingustata deja prin depozite de grasime.
In general, un atac de cord determina dureri de piept cu o durata mai mare de 15 minute; dar o criza cardiaca poate fi si “silentioasa”, neavand nici un simptom. Aproximativ jumatate dintre victimele infarctului miocardic au simptome de avertizare inainte cu cateva ore, zile sau saptamani. Iata cateva mai importante:
– Presiunea neconfortabila, senzatie de plenitudine, sau dureri constructive in mijlocul pieptului, ce dureaza mai mult de cateva minute.
– Durere iradiata in umeri, gat si brate.
– Confuzie, lesin, transpiratii, greturi sau greutate la respiratie (dispnee).
Cu cat aveti mai multe dintre aceste simtome, cu atat va creste posibilitatea sa aveti un atac de cord. Masuri imediate:
– chemati mai intai ambulanta;
– asteptati linistit sau intindeti-va pe pat daca simtiti ca lesinati. Respirati incet si adanc;
– mestecati o aspirina, daca nu sunteti alergic la ea. Aspirina subtiaza sangele si poate scadea semnificativ rata mortalitatii.
Odata ajunsa la un centru medical, victima poate primi medicamente pentru dizolvarea cheagurilor sau poate beneficia de o procedura terapeutica numita angioplastie, care implica dilatarea arterelor obstruate pentru a usura accesul liber la fluxul sngvin la inima. Reactia promta poate salva viata victimei.
Scaderea riscului de boala cardiaca
Riscurile cele mai importante in boala cardiaca sunt: fumatul tigaretelor, hipertensiunea arteriala si nivelul crescut al colesterolului. Sansele de a avea o criza cardiaca sau de a muri de inima in urma unei boli cardiace in urmatorii 8 ani cresc cu fiecare risc acumulat.
Numerosi factori de risc pentru boala coronariana pot fi modificati prin schimbari in stilul de viata sau prin medicamente. Iata concret ce puteti face pentru a reduce riscul:
– opriti fumatul. Daca fumati, riscul de boala cardiaca este de cel putin doua ori mai mare decat al unei persoane care nu fumeaza;
– reduceti hipertensiunea arteriala;
– reduceti nivelul colesterolului;
– controlati diabetul;
– mentineti o greutate corporala normala;
– efectuati zilnic exercitii fizice;
– reduceti stresul.
Factorii de risc enumerati mai sus pot interactiona intre ei pentrua acreste riscul total de a dezvolta o boala coronariana. Cu cati aveti mai multi factori de risc, cu atat mai mare este riscul de atac de cord.
Controlul acestor factori de risc implica frecvent folosirea medicamentelor. Acesti factori medicamentosi de scadere a riscului sunt:
– Aspirina este deseori recomandata pentru prevenirea crizelor cardiace. Aspirina reduce tendinta sangelui de a se coagula, miscorand activitatea trombocitelor (fragmente celulare mici din sange care se aglomereaza formand un cheag). Ar putea fi utila pentru reducerea cheagului sau chiar pentru prevenirea crizei cardiace datorate chiagului. O aspirina mica (echivalenta cu o patrime dintr-o aspirina cu doza normala, pentru uzul adultilor) este suficienta pentru reducerea substantiala a riscului de criza cardiaca. Intrebati medicul despre riscurile si beneficiile administrarii aspirinei in mod regulat.
– Vitamine: Expertii recomanda, administrarea a 1-2 tablete de vitamina E zilnic (400 unitati internationale fiecare) pentru prevenirea crizelor cardiace. Vitamian E este un antioxidant care blocheaza producerea de LDL colesterol in peretii vasculari. Avantajul administrarii vitaminei C in reducerea riscului de criza cardiaca nu a fost inca clarificat. Totusi, daca aveti un risc ridicat de boala cardiaca, medicul v-ar putea recomanda administrarea a cel putin 400 mg de acid folic (o alta vitamina), zilnic.
– Estrogen: Daca sunteti femeie si ati trecut de varsta menopauzei, riscul dvs. de criza cardiaca creste. Consultati medicul curant despre riscul dvs. in general. Realitatea sugereaza ca administrarea de inlocuitori de estrogeni dupa menopauza va scadea riscul dvs. de criza cardiaca, dupa cum va preveni si osteoporoza.
– Medicamente cu prescriptie pentru scaderea riscului: Daca ati avut o criza cardiaca sau daca medicul curant v-a avertizat ca aveti o boala coronariana, si alte medicamente va pot scadea riscul de boala / criza cardiaca. Discutati cu medicul curant despre medicamentele care scad colesterolul, beta-blocante si inhibitori ECA. Aceste medicamente, ca si aspirina, s-au dovedit eficiente in scaderea riscului de criza cardiaca si vi s-ar putea potrivi.