PubliNews

Cum atenuam efectele ploilor in spatiul urban?

Problematica apelor pluviale, meteorice sau pe intelesul tuturor a apelor din precipitatii, in principal ploi dar si din topirea zapezilor, a devenit o preocupare a specialistilor in domeniu in ultima decada in principal datorita efectelor agravante datorate schimbarilor climatice.

Efectele ploilor torentiale ne afecteaza insa pe toti, cetateni si autoritati, servicii publice si viata economica deopotriva, astfel incat acest material nu este realizat pentru specialisti ci pentru ca publicul larg sa inteleaga ce se intampla in prezent, ce putem face si mai ales la ce sa ne asteptam pe viitor mai ales din perspectiva agravarii fenomenelor meteo asociate cu schimbarile climatice.

Nu este vorba de a eluda sau pasa vreo responsabilitate, deoarece orice tentativa serioasa de a incepe elaborarea si apoi aplicarea unor strategii urbane in vederea diminuarii efectelor schimbarilor climatice, va trebui sa fie un efort conjugat si sustinut al multor actori institutionali locali, la urma urmei al intregii  comunitati.

Aproape intotdeauna, vina pentru disconfortul, chiar pagubele create de ploile torentiale, au fost atribuite operatorilor de apa – canal, a companiilor de apa care in Romania cel putin, gestioneaza si sistemul public ecul de a gestiona aceasta problema, sunt atribuite atat de catre autoritatile locale cat si de media si ultimativ, de publicul larg.

In fapt insa in viziunea principiilor, politicilor si strategiilor recomandate la nivel international, in unele municipalitati la international implementarea acestor strategii fiind deja o poveste de succes, responsabilitatea in gestionarea efectelor ploilor torentiale revine, oricat ar parea de ciudat, intr-o masura nesemnificativa companiilor locale de apa-canal.

In contextul fenomenelor asociate schimbarilor climatice, sarcina de a minimiza efectele tot mai severe ale ploilor extreme nu poate cadea in sarcina cuiva care nu administreaza sistemul public de drenare a apelor pluviale, deci nu companiilor de apa.

Sistemul public de canalizare menajera, gestionat (administrat, intretinut, reparat) de companiile de apa, NU este proiectat si destinat preluarii si a apelor pluviale.

Cand Compania de Apa Somes a avut o tentativa, acum multi ani, de a solicita fonduri de la Uniunea Europeana prin programele de finantare atrase incepand cu 1997 pentru extinderea si/sau modernizarea sistemelor de preluare a apelor pluviale, a primit un raspuns ferm: companiile de apa nu pot cere si nu vor obtine fonduri pentru asa ceva, sistemul de drenare, preluare si transport a apelor pluviale nu face parte din sistemul public de canalizare menajera, ci face parte din arhitectura drumului public (a strazii) si ca atare, responsabilitatea pentru gestiunea si investitiile necesare pentru modernizare si /sau extindere, revine administratorului drumului public.

Exista o explicatie rationala pentru aceasta regula. Sistemele publice de canalizare sunt proiectate si construite dupa o serie de normative, standarde si documente tehnice care stabilesc, printre multe altele, diametrul acestor retele functie de populatia deservita, tinand cont inclusiv de perspectivele de dezvoltare urbana, si nu in ultimul rand de regimul pluviometric de la data elaborarii acestor normative, dintre care unele dateaza din anii ’60 – ’70. Nu ne contrazicem cand spunem ca aceste normative au luat in considerare si regimul pluviometric desi se afirma ca sistemele publice de canalizare menajera nu au fost proiectate si realizate pentru a prelua si apele pluviale, deoarece acei care au elaborat acele normative erau perfect realisti luand in considerare ca o parte a apelor pluviale va ajunge in canalizarea menajera.

Compania de Apa Somes a mai analizat in timp, desi, repet nu era in atributiile operatorului de apa-canal, si alte solutii tehnice, printre care posibilitatea realizarii unor mari bazine de retentie in subsolul orasului, care sa retina varful de debit al ploilor torentiale si de unde apoi acestea sa fie pompate treptat in canalizare sau folosite pentru alte scopuri. Demers de asemenea nefezabil datorita costurilor si mai ales a imposibilitatii gasirii unor spatii suficiente in subsolul unui municipiu ca si Cluj-Napoca, ticsit de utilitati.

Si totusi ce este de facut? Deoarece efectele schimbarilor climatice devin tot mai severe, iar perspectiva este sa se inrautateasca. Pana acum 8-10 ani, aveam in medie cate o ploaie torentiala pe an, chiar una la doi ani, iar in ultimii ani avem cinci sau sase in intervalul mai-august.

Pe de alta parte, avem partea noastra de vina, directa, pe langa vina indirecta prin incalzirea globala.

Am dorit modernitate si confort urban. Am extins semnificativ spatiul urban, am construit noi cartiere pe camp si in paduri, am construit din sticla si otel, am asfaltat si betonat, am desfiintat spatii verzi, am regularizat si amenajat cursul natural al apelor curgatoare. Ploile torentiale rare de dinainte care cadeau pe o suprafata mult mai mica, mai aerisita, fara parcari enorme, pe strazi pavate cu piatra cubica, s-au transformat in caderi catastrofice in succesiune rapida care cad pe o suprafata imens crescuta, betonata, asfaltata, redusa ca si suprafete verzi sau permeabile, iar noi ne plangem de pagube, disconfort, intreruperea circulatiei, am vrut “civilizatie” dar nu ne plac efectele secundare ce insotesc dezvoltarea urbana accelerata si uneori fara nici o regula.

La nivel international au fost demult stabilite o serie de principii si recomandari care sa ajute la minimizarea efectelor ploilor torentiale. Partea trista este ca aceste strategii nici nu mai spera sa elimine efectele la nivel urban a schimbarilor climatice, ci doar sa le minimizeze.

O serie de orase Europene si la nivel international au inceput deja in mod serios si sustinut implementarea acestor recomandari si principii, care sunt inglobate in conceptele atat de populare azi de Green Cities (Orase Verzi) corelat nu de putine ori cu cel de Smart Cities (Orase inteligente).

Conceptul de Orase Verzi incurajeaza “inverzirea” spatiilor publice prin idei inovative bazate pe cercetari stiintifice, care vizeaza o multitudiune de domenii: sanatatea, clima, managementul integrat al apelor, biodiversitatea, coeziunea sociala etc.

Locul managementului integrat al apei in cadrul conceptului de Orase Verzi, are in vedere reunirea abordarilor – in prezent, separate – in ceeea ce priveste alimentarea cu apa potabila, gestionarea apelor uzate menajere si industriale si a apelor pluviale, propunand o abordare holistica pentru o planificare strategica integrata care sa ia in considerare inclusiv impactul si implicatiile de mediu, economice, tehnice, politice si sociale.

Conceptul este tot mai legat de cel al Oraselor Inteligente,  care utilizeaza beneficiile digitalizarii si al IoT, Internetul Lucrurilor, in plasarea si colectarea de date din senzori, care apoi sa ofere o baza pentru decizii de optimizare a managementului integrat al apei la nivel urban.

Sigur, acestea sunt o creionare simplificata la extrem al unor strategii elaborate care necesita implicarea multor, daca nu a tuturor actorilor dintr-o comunitate.

Care sunt insa practic principiile recomandate la nivel international cu privire strict la gestionarea apelor pluviale, desi, repet, ele ar trebui gestionate integrat impreuna cu celelalte aspecte care vizeaza circuitul apei la nivel urban? Cine poate si trebuie sa fie responsabil de implementarea lor?

  1. Prima dintre principalele recomandari la nivel international, nu neaparat in ordinea importantei, privind gestionarea apelor din ploile catastrofice vizeaza cresterea imediata si semnificativa a spatiilor verzi, ca mod de a ajuta infiltrarea ploilor in sol. Aceasta recomandare vizeaza inclusiv amenajarea de spatii verzi, inierbate sau de ce nu chiar cultivate, pe terasele si acoperisurile plate ale imobilelor si blocurilor.
  2. Legat de cresterea semnificativa a suprafetelor care sa permita infiltrarea ploilor, o alta recomandare vizeaza eliminarea suprafetelor mari betonate si asfaltate, mari parcari, platforme industriale etc si inlocuirea lor cu materiale poroase care sa permita infiltrarea.
    Un grad de ocupare urbana de maxim 60% ar asigura o suprafata mai mare de terenuri neamenajate care sa permita infiltarearea, fata de un grad de ocupare prezent de chiar pana la 90%.
  3. O alta recomandare vizeaza crearea sau multiplicarea sistemelor de retentie temporara in incinta urbana, fie ele mici bazine naturale, depresiuni naturale ale solului sau laculete de retentie a apei din varful de debit al ploii torentiale, care pot fi integrate sau nu in zone verzi destinate agrementului public.
  4. Poate cea mai importanta recomandare cere stabilirea unui cadru legal si sau normativ, la nivel national sau local, care sa instituie obligativitatea proiectarii si construirii tuturor noilor imobile astfel incat sa poata retine la nivelul fiecarei proprietati un procent variabil al varfului de debit al ploilor torentiale, stabilit normativ functie de specificul local, pluviometric. Cu alte cuvinte, sa fii obligat din proiectare si apoi constructie sa gasesti o modalitate sa retii pe proprietate un procent (20%,  30%, chiar 60%, procentele difera mult intre tari si continente) din varful de ploaie astfel incat acesta sa nu ajunga in sistemul public de canalizare menajera sau pe drumul public. Aceasta apa “gri” poate fi apoi reutilizata fie filtrata sau nu, pentru udat gazon sau alte scopuri pentru care nu este nevoie de apa potabila destinata consumului uman.
  5. In fine o alta recomandare a principiilor internationale legate de gestionarea apelor pluviale, vizeaza intensificarea informarii si constientizarii publice a tuturor stakeholder-ilor, a tuturor celor care au parghii de actiune in acest sens dar si a comunitatii in ansamblu, privind efortul comun care trebuie intreprins pentru a putea atenua efectele din ce in ce mai inrautatite ale schimbarilor climatice.

Cert este ca ca daca tinem cont de prognozele existente privind evolutia schimbarilor climatice, daca nu se incepe cu ceva in privinta gestionarii apelor pluviale, situatia va fi din ce in ce mai rea, nu trebuie sa ne asteptam la mai bine. Chiar si asa, tot efortul acesta concertat este destinat diminuarii efectelor schimbarilor climatice, si nu trebuie in mod realist sa ne asteptam la eliminarea lor. Cu atat mai putin daca daca nu incepem acum, cu totii, sa facem ceva in acest sens. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *