Editorial

Cum a făcut jocul serviciilor secrete alianța PSD-PNL-UDMR

Într-un anonimat cvasi deplin Camera Deputaților a respins cu o majoritate zdrobitoare asigurată de alianța PSD-PNL-UDMR proiectul de lege care ar fi trebuit să pună capăt amestecului nesimțit al serviciilor secrete românești în viața publică de la vot.

Proiectul urmează să fie discutat în viitor la Senat unde în mod sigur va avea aceeași soartă. Dar ce i-a speriat atât de tare pe membrii coaliției de guvernământ PSD-PNL la care s-au raliat și membrii UDMR și ai celorlalte minorități naționale?Să ne aducem aminte de echipele operative în care lucrau cot la cot ofițeri din SRI și procurorii de la DNA și DIICOT care au nenorocit destine și au făcut din România țara procurorilor și a arestărilor la comandă.

 

Proiectul de lege este chiar incomplet. Mizerabilii din serviciile secrete aveau încheiate protocoale secrete de colaborare și cu ANAF, Institutul Național de Statistică și alte numeroase instituții de stat, protocoale care n-au fost, în multe cazuri, denunțate până în prezent.

 

O altă lovitură de moarte adusă omnipotenței serviciilor secrete era articolul din legea Benga care interzicea serviciilor secrete să presteze activități economice prin intermediul firmelor acoperite. De la aprobarea acestei mizerii, încă din guvernarea Adrian Năstase, băieții din servicii s-au privatizat încă din timpul serviciului activ .

Nimeni nu știe în prezent câte firme controlează SRI sau SIE, ce profituri fac aceste firme și cum sunt gospodăriți acești bani. Comisiile de control ale SRI și SIE sunt doar niște glume bune, comisiile sunt controlate de către servicii și nu invers. Știm noi oare dacă firmele lui Iulian Dascălu sau ale lui Stefan Vuza sunt ale SRI sau SIE? Nu știm și probabil nu vom ști niciodată. De ce? Pentru că legea actuală e strâmb făcută și tentativa lui Benga de a o îndrepta a fost sortită eșecului.

 

În sfârșit proiectul avortat de control al serviciilor secrete cuprindea o procedură transparentă de control din partea unei comisii parlamentare a serviciilor secrete, control care ar fi mers până la utilizarea fondurilor operative și de asemenea o procedură transparentă de numire și de demitere a șefilor SRI, SIE, STS și SPP. Sigur serviciile secrete nu pot accepta controlul civil ci doar să controleze ele societatea românească. Rezultatul votului e grăitor 186 – 36.

Liviu Man, gazetadecluj.ro