Un tanar clujean aflat in vizita la Berlin a gasit ceva surprinzator langa poarta Brandenburg. Pe un panou care oferea date despre monument se afla si o imagine din 1989 a Zidului Berlinului inscriptionat cu cu textul “Freedom for Transilvania” (Libertate pentru Transilvania). Textul poate fi o dovada a urii cu care era privit regimul comunist de catre romanii din aceasta parte a tarii, potrivit istoricilor.
Postarea a fost facuta in 9 martie de catre Traian Almasan, administratorul unei agentii de turism din Cluj-Napoca care a participat la ITB 2015 – Targul International de Turism de la Berlin.
“Langa poarta Brandenburg este un panou cu informatii despre monument. In coltul din dreapta de jos este o poza cu poarta Brandenburg si caderea Zidului Berlinului, care trecea fix prin fata ei. Mare mi-a fost surpriza cand am vazut ca pe segmentul acela de zid era scris un graffiti de catre demonstranti „Freedom for Transilvania”. Probabil ca sloganul a fost scris de catre un transilvanean (probabil sas) fugit din Romania, odata cu caderea zidului Berlinului, adica cu o luna inaintea miscarii care l-a dat jos pe Ceausescu…. Interesant, nu? Sunt curios daca a pus cineva poza aceea cu intentie sau e doar o coincidenta. Oricum daca mergeti la Berlin, uitati-va si voi”, a scris clujeanul.
Traian Almasan ne-a povestit cum a ajuns sa faca aceasta descoperire: din greseala.
“Eram la Targul de Turism de la Berlin si aveam duminica dimineata o intalnire aproape de poarta Brandenbrug. Am ajuns mai repede si m-am plimbat putin prin zona. Nu mai tineam minte exact ce zeita e reprezentata deasupra portii si m-am uitat pe panou. Pe una dintre parti era o poza cu poarta Brandenburg dupa construirea zidului Berlinului. Trecea fix prin fata portii. Ultima poza e cu caderea zidului din ’89. Si acolo era graffiti-ul, sigur scris in ziua aceea de catre cineva, banuiesc ca o fi fost vreun sas sau svab vandut de Ceausescu RFG-ului… Am fost foarte surprins si am zis ca neaparat trebuie sa ii fac o poza sa o arat colegilor de la standul Romaniei de la ITB”, a relatat tanarul, pentru Ziar de Cluj.
La fel de surprinsi au fost si ceilalti participanti la standul evenimentului de turism.
“Cativa chiar au crezut ca am modificat eu poza. Nu stiu daca au apucat sa mearga sa vada si ei poza pentru ca era ultima zi de targ si ne-am intors in Romania in dupa-masa aceleiasi zile. Cred ca am fi cu totii curiosi cine si in ce conditii a scris asta pe zid… Cine cunoaste putin istoria Transilvaniei si a Banatului stie cam ce drama au trait sasii si svabii cand au fost deportati in URSS si pe urma vanduti de Ceausescu… Nu ca restul romanilor ar fi dus-o mai bine… Cine stie, poate a fost un roman care a reusit sa fuga din Romania…”, a apreciat acesta.
Mesajul de pe zid trebuie inteles in contextul istoric al momentului, “in care regimul national-comunist al lui Nicolae Ceausescu incerca sa se valideze pe plan intern printr-o atitudine agresiv-autoritara fata de minoritatile etnice si confesionale din Transilvania”, dupa cum atrage atentia istoricul Tudor Salagean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
“Propaganda comunista promova exagerari si neadevaruri, iar aparatul opresiv al regimului ii viza cu precadere pe reprezentantii minoritatilor. Această atitudine a provocat nemultumiri si in randurile romanilor, fiind considerata cu totul deplasata.
Cred ca se poate spune ca adversitatea fata de regimul comunist a fost mai mare in Transilvania si Banat, dovada fiind faptul ca rasturnarea regimului a pornit tocmai din aceste regiuni, fiind finalizata la Bucuresti. Transilvania inseamna toleranta si multiculturalism, iar toate incercarile din secolele al XIX-lea si al XX-lea de a impune suprematia absoluta a uneia dintre etnii sau confesiuni, fara respect fata de valorile celorlalte, au provocat reactii similare”, a explicat specialistul.
Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Razboiului Rece, parte a Cortinei de Fier, ridicat in 1961 si demolat dupa 9 noiembrie 1989. A separat Berlinul Occidental si Republica Democrata Germana timp de aproape 28 de ani.