Unul dintre martorii din dosarul de corupţie al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a afirmat, sub jurământ, că acei membri ai PNL care ocupau funcţii publice în diferite deconcentrate, funcții obținute cu sprijinul partidului, nu pe alte merite, trebuiau să „răsplătească” partidul cu bani (trebuiau să „cotizeze” cotă parte din salariu). Această afirmaţie demonstrează, încă o dată, că modul total netransparent de finanţare al partidelor, inclusiv prin aceste „donaţii” impuse sinecuriştilor plătiţi din bani publici sunt principala sursă de corupție în România. Cu siguranţă că nu doar în PNL se întâmplă acest lucru: este bine știut faptul că fiecare partid ajuns la putere rade din funcțiile publice adversarii pentru a-și impune la banul public propriii sinecurișt – plătitori de taxă la partid.
Fostul Secretar general al PNL Cluj, Iuga Gavrilă, a mărturisit în faţa judecătorilor modul şocant de finanţare al PNL-ui în perioada în care Horea Uioreanu era preşedintele CJ Cluj. Declaraţia lui Iuga demonstrează clar că angajaţii în sinecuri politice trebuie să dea bani la partid. Susţinera diferiţilor directori numiţi politic pe funcţii publice ce aveau obigaţia să “doneze” sume considerabile în visteria partidului explică și obrăznicia de care dau dovadă de cele mai multe ori aceşti indivizi atunci când sunt luaţi la întrebări de reprezentanţii mass media – în fond, ei își plătesc din greu fucția. Asta explică și predispoziția multora la furtișaguri și para-ndărături. Această modalitate de „sponsorizare” a partidului care a fost „generos” cu ei, arată încă odată că partidele sunt cele care nasc corupţia. Practic sinecuriștii sunt împinși să ia şpagă pentru a umple atât golul din bugetul partidului, cât, așa cum s-a văzut în diverse situații documentate de către procurori, și golul din propriul buzunar.
Iuga Gavrilă, întrebat de către unul dintre avocaţi cine era persoana care formula un astfel de îndemn către sinecurişii politici, nu a oferit un răspuns concret, dar a susținut că, în timpul şedinţelor Biroului Permanent al PNL, se citeau liste ”ca la biserică” cu datornicii.
”Era o decizie la partid. Eu participam la fiecare ședință de Birou Politic și îi citeam pe ce cei care au restanțe. Între timp, în cursul săptămânii, când nu erau ședințe, un alt membru de la PNL îi suna pe liderii partidului, care ocupau funcții publice, în diferite deconcentrate, unde se bucurau se sprijinul partidului și le amintea că au de plătit cotizațiile și alte sume de bani pe care s-au angajat să le aducă la partid. În funcție de dorința celui care dădea banii, erau persoane care doreau să nu apară cu numele și nu doreau chitanță, erau alte persoane care, în momentul în care cotizau, cereau chitanță în mod expres și alții care nu doreau să apară cu numele și puneau alte persoane pe numele cărora se întocmeau chitanțe”, a afirmat în instanţă Iuga Gavrilă.
Cu alte cuvinte, un directoraş numit politic într-o societate deconcentrată pentru a rămâne pe funcţie, chiar dacă nu dona în nume propriu bani la partid în calitate de membru, găsea alte persoane pe numele cărora se emiteau chitanţe. Nu mare ar fi surpriza ca printre cei care au donat la “îndemnul“ a câte unui sinecurist politic să îi găsim și dintre cei care au câştigat contracte pe bani publici.
Pilele și relațiile au ajuns să căpușeze funcțiile publice. Impostura din interiorul partidelor politice generează corupție. Corupția generează impostură în administrația publică și guvernare.
La ultima campanie la care a participat Iuga, cea de la europarlamentare, din contul PNL Cluj au fost cheltuiți 100.000 de lei, la care s-au mai adăugat alte 200.000 – 300.000 de lei, bani nefiscalizați și necontabilizați. Acești bani erau din donațiile făcute de diferiți oameni de afaceri care fie nu doreau chitanță, fie cotizau pe numele altor persoane. Banii „sponsorizează” partidele, total netransparent. Partidele „sponsorizează” cu funcții și posturi – la fel de netransparent. Altfel nu am mai vorbi despre clientelă politică. România este un stat clientelar.
Ziar de Cluj îi reaminteşte pe cei care au fost sau mai deţin încă funcţii publice fiind susţinuţi politic. La nivelul judeţului, instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Cluj: Daniel Tămaş DGASPC susţinut politic de PSD a fost demis sub conducerea lui Alin Tişe în urma unei evaluări a activităţii desfăşurate la Direcţie. În locul lui își va pune PNL sinecuristul său, nu ne speriem că ar rămâne vacant locul. Florin Gliga, consilier local este director la Fabrica Clujana şi totodată membru PNL. Viorel Găvrea – director Tetarom este susţinut de PSD încă de la înfiinţarea societăţii. Valentin Lungu, director general Univers T susţinut de PNL. La S.C. Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj este director Călin Platon susţinut de PNL. Fosta RAADPP l-a avut director o bună perioadă pe Mircea Avram susţinut politic de aripa PDL a PNL, ulterior director a ajuns Liviu Bota cu susţinerea PSD.
În subordinea Primăriei Cluj-Napoca, la Sala Polivalentă, deşi a susţinut un concurs pentru postul de director general, “luptătorul K1” Ionuţ Rusu a fost împins în faţă de reprezentanţii PDL. Cu susţinerea PSD de peste două decenii se află la conducerea Regiei de Termoficare Emil Miron, respectiv la Compania de Transport Călători Cluj Napoca, Liviu Neag. La RADP, susţinut de PNL, este director Ioan Pantelimon. Conducerea Cluj Inovaţion Park este deţinută de fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Alexandru Coroian membru marcant al PNL.