În pliantele sale electorale, Emil Boc promite 100 000 de arbori plantați în Cluj până în anul 2030. Plantatul e ușor, mai grea e întreținerea arborilor, după cum putem vedea în prezent pe strada Horea, unde noii copaci plantați în anul 2015, după modernizarea străzii, au început deja să se usuce.
În cursul lucrărilor de modernizare a străzii Horea au fost tăiați 130 de arbori vechi, iar ulterior au fost replantați 162. Cum aceștia încep să se usuce, vom rămâne probabil, în cele din urmă, nu cu 32 de copaci în plus pe această stradă, ci cu 130 în minus.
„Arată foarte bine și am constatat că e mai bine să nu te zgârcești și să cumperi arbori mai mari, decât să cumperi mai firavi, pentru că îi bate omul și nu rezistă. Pe multe bulevarde din Cluj nu au rezistat arborii subțiri, la fel cum au fost vandalizate și jardinierele și alte obiecte stradale”, spunea, în anul 2015, primarul Emil Boc, citat de Monitorul de Cluj.
Arborii au rezistat până în prezent vandalilor, dar au început să se usuce fiindcă nu au rezistat, cel mai probabil, sistemele de irigație montate în urmă cu 5 ani.
Copaci uscați putem întâlni pe întreaga lungime a străzii Horea. Unii sunt uscați complet, fiind numai buni de puși pe foc, iar alții au coaja jupuită și sunt în curs de uscare, după cum puteți vedea în imaginile de mai jos:
Ziar de Cluj l-a contactat pe inginerul agronom Feszt Gyorgy, care ne-a explicat posibilele cauze ale uscării copacilor de pe strada Horea:
„Din lipsă de apă. Nu știu cum i-au pus, numai într-o cuvă de beton… Copacii aceștia trebuie cu rădăcina liberă să fie. Nu știu dacă îi udă cineva, dacă îi îngrijește. În mod normal, ar fi trebuit să pună o țeavă în pământ, prin care să-i ude cu vidanja. În perioade din-acestea secetoase, săptămânal cel puțin să treacă, câteva sute de litri de apă să le dea.
E beton tot orașul, nu mai e pentru plante Clujul! În toată lumea scade vegetația în oraș, asta e o chestie de reclamă: crește suprafața verde, și acoperișuri verzi, și balcoane verzi!
De obicei așa se întâmplă când se cumpără plante mari și se plantează. Aici e vorba de bani, banii sunt plătiți, se usucă peste jumătate de an. Primăriile plătesc, aceasta e o afacere pentru mai mulți. Se raportează ca pe vremea lui Ceaușescu, că au făcut, au plantat și e foarte frumos! Dar, cu întreținerea e problema! Acolo sute de litri de apă trebuie. Și nu într-o cuvă de beton să fie, că rădăcina aceea trebuie să meargă undeva.
Ori specia nu e aleasă pentru oraș, ori nu este apă. Trebuie câțiva ani atenție foarte mare până se prind. Aceasta nu este o chestiune, că îi bag în pământ și gata! M-am spălat pe mâini, am luat banii și gata!
Copacii aceștia sunt udați artificial, le sunt date niște substanțe nutritive, s-au băgat într-un pământ ordinar pe stradă și nu îi mai udă nimeni! Pentru Primărie, oricum nu sunt din banii lor!
Orașele, acum, cu încălzirea globală, sunt tot mai mult beton. Mai demult era pavat cu piatră cubică și intra apa între pietre. Acum, de câțiva ani, e mania aceasta a betoanelor. Acum trăim era telefoanelor și ne uităm pe telefon ce frumos e! Nu ne mai gândim la plante și la ce se întâmplă pe viitor!
Nu se merge cu vidanja din când în când. Când apar deja simptomele, e cam târziu! E deja toamnă, e secetă fantastică acuma, căldură mare. Așa a fost și clima. Și nici frunzele nu au fost udate. Aceasta e problema mare în oraș, că sunt clădiri și clădirile se încălzesc, drumul se încălzește, asfaltul. Se plantează, nu putem zice că nu, s-a mărit suprafața verde. În afara țării, sunt tuburi de drenaj care se pun până la rădăcină, în interior, în pământ, înainte să se pună pământul înapoi. Și acolo se vine cu vidanja și se bagă sute de litri săptămânal, trebuie cantități mari de apă. Dacă pui o găleată de apă, intră numai la un cm deasupra. O ploaie măruntă nimic nu face. Dar pentru întreținere nu mai sunt bani, businessul e să faci! Imediat vine zăpada, încep să arunce sare pe drumuri, nici sarea nu e bună pentru vegetație, deci sunt mulți factori în oraș care pot să determine moartea unei plante”, a conchis inginerul agronom Feszt Gyorgy.
Cel mai important factor însă, în Cluj-Napoca, ce duce la „deșertificarea” orașului, în ciuda promisiunilor de înverzire, este cel uman – omul politic nepăsător față de natură, grijuliu doar față de udarea cu promisiuni și cu realizări efemere a capitalului politic.