România doboară praguri demografice cu o viteză alarmantă: dacă în 2011 numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000. Spre comparație, în anul 1990 se nășteau 301.000 de copii în România, iar în 1968 erau peste 500.000.
Pornind de la un studiu publicat de The Wall Street Journal, celebra publicație financiară americană, care arată că unul dintre principalii factori ai declinului demografic din Statele Unite îl reprezintă scăderea numărului de femei și cupluri care devin părinți – fie din alegere, fie din cauze medicale sau sociale – portalul clubulcopiilor.ro a analizat datele demografice locale pentru a vedea dacă acest trend se regăsește și în România.
România este țara cu cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, însă această statistică maschează faptul că numărul mamelor tinere și foarte tinere a scăzut considerabil comparativ cu anii ’90.
Dacă în 1990, 15% dintre copii erau născuți de mame cu vârsta între 15 și 19 ani, acest procent a scăzut sub 9% în 2023. În aceeași perioadă, s-a înjumătățit și procentul mamelor cu vârsta între 20 și 24 de ani, care erau aproape majoritare la începutul anilor ’90 – scăzând de la 49,7% în 1992 la 19,7% în 2023.
În 2020, pentru prima dată, cele mai multe nașteri au fost înregistrate la mame cu vârsta între 30 și 34 de ani. Mai mult, segmentul cu cea mai mare creștere procentuală este cel al mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani, care a înregistrat o creștere de 174% în 2023 față de 1990.
Numărul mamelor cu vârsta între 40 și 44 de ani a crescut și el semnificativ, cu 160%, dar acest segment rămâne relativ mic, reprezentând 3,3% din totalul nașterilor în 2023.
Creșterea semnificativă a vârstei la care mamele din România nasc primul copil se suprapune cu un alt trend: tot mai multe românce cu vârsta de peste 35 de ani ajung să nu aibă niciun copil.
nu surprinde faptul că Bucureștiul se află pe primul loc la nivel național, însă ceea ce surprinde este că procentul este unul semnificativ – aproape una din trei femei cu vârsta între 35 și 44 de ani nu are copii. Acest procent aproape s-a dublat față de începutul anilor ’90, când era de doar 16%.
Clujul și Timișul urmează pe locul secund, ambele cu 23%, fiind urmate de Brașov și Arad, cu 20%. Alte județe cu procente ridicate sunt Ilfov (19%), Sibiu, Hunedoara, Alba, Iași, Galați, Vrancea și Bihor – toate cu 18%.
Clujul, județul cu cea mai rapidă creștere a femeilor fără copii între 35 și 44 de ani
Clujul se remarcă și prin faptul că este județul cu cea mai accelerată creștere a numărului de femei cu vârsta între 35 și 44 de ani care nu sunt încă mame. Acest număr a crescut cu 130% din 1992, mult mai mult decât în București (87,5%), Brașov (81%) sau Timiș (77%).
Dacă media națională a femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani fără copii este de 18%, acest procent poate varia semnificativ de la un județ la altul.