Județul Cluj figurează într-un TOP 10 în care rata elevilor rămași corigenți sau cu situația neîncheiată a crescut considerabil în cazul clasei a VIII-a, potrivit unei statistici publicate de Ministerul Educației, citate de edupedu.ro Ministrul Ecaterina Andronescu a declarat că urmează o anchetă prin care să fie „descifrat” acest fenomen: rata de promovabilitate ridicată este asigurată pe seama elevilor lăsați în mod intenționat corigenți astfel încât datele statistice să nu fie afectate.
Conform declarației inspectorului general al IȘJ Cluj, Valentin Cuibus, aceasta ar reprezenta o problemă artificială, care nu se susține la nivelul județului Cluj.
Cele mai mari rate de corigenţi sunt în judeţele Brăila, Călăraşi şi Tulcea.
Potrivit datelor publicate de MEN, în clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a elevii sunt trecuţi clasa, ratele de corigenţă fiind de doar câteva procente pe an şcolar, iar în clasa a VIII-a procentele sunt deja cu două cifre, între 10 şi 19%.
Judeţele vizate de anchetă sunt:
1. Brăila 19,96% 2. Călăraşi 16,25% 3. Tulcea 16,01% 4. Iaşi 15,81%
5. Ilfov 15,49% 6. Prahova 14,47% 7. Ialomiţa 13,84% 8. Vaslui 13,58%
9. Cluj 12,4% 10. Sibiu 13,20% 11. Caraş-Severin 11,96% 12. Olt 11,6%
13. Bistriţa-Năsăud 11,35% 14. Covasna 11,25% 15. Maramureş 10,96%
16. Satu Mare 10,69% 17. Galaţi 10,61%
De altfel, Brăila este județul pe baza căruia asociația Human Catalyst a publicat un raport care arată că numeroase școli ridică artificial “rata de promovare” prin descurajarea elevilor să se înscrie la examen. Această problemă a fost numită “Fenomenul Brăila”.
CITEȘTE ȘI: FENOMENUL „BRĂILA” – CUM SĂ AJUNGI PE PRIMUL LOC
“Noi intenţionăm să mergem să facem o evaluare, să descifrăm mecanismul intern prin care am ajuns la Braila la aproape 20% din elevii clasei a VIII-a să fie corigenţi sau repetenţi“, a spus Ecaterina Andronescu.
Aceasta a anunţat că o evaluare este în curs.
“Elevii nepromovaţi şi cu situaţia neîncheiată.
Asupra acestei categorii de elevi vom face o analiză, pentru că reprezintă un număr important din această promoţie şi despre ei nu ştim dacă vor fi în etapa următoare sau nu.
Procentul corigenţilor în clasa a V-a variază mult, scade la clasele a VI-a și a VII-a și din nou ajungem până la apropape 20% în clasa a VIII-a.
Această situaţie a corigenţilor la clasa a VIII-a va face obiectul unei analize foarte serioase la nivelul Ministerului Educației.
Pe aceste județe ne vom concentra analiza, pentru a evita să repetăm situaţia“, a declarat Ecaterina Andronescu.
Conform Inspectoratului Școlar Județean Cluj, în fiecare an se înregistrează un anumit număr al elevilor care rămân corigenți, dar nu poate fi vorba despre un proces organizat în care să fie urmărită o anumită intenție sau rea-voință din partea cadrelor didactice:
„Este un procent care rămâne în fiecare an. Sunt copii care, în general, rămân corigenți și în clasa a V-a, și în clasa a VI-a, și în clasa a VII-a. Nu sunt lăsați intenționat corigenți. Dar nici nu pot fi trecuți cei care nu pot scrie în limba română”, a declarat șeful IȘJ Cluj, Valentin Cuibus.
Astfel, conform Inspectoratului Școlar Județean Cluj, nu poate fi vorba despre un fenomen în acest sens, întrucât situația școlară a elevilor din ciclul gimnazial este una relativ constantă.
„Nu se pune problema ca cineva ar vrea să lase copilul corigent pentru că ar putea pica examenul, nu se știe cine cade, ce subiecte se dau…
În plus, este o diferență între numărul de elevi care nu intră în examen și numărul celor care rămân corigenți. De exemplu, noi am avut un număr de 135 de elevi care au mers spre învățământul profesional de la bun început. Aceștia apar ca neprezentați la examen, dar ei sunt trecuți. Nu au vrut să se prezinte, deși nimeni nu i-a oprit să se prezinte. Deci este opțiunea școlii profesionale pentru care nu este necesar să ai examenul Evaluării Naționale”, a mai adăugat Cuibus.
Prin urmare, potrivit IȘJ Cluj, nu poate fi vorba despre o corigență „forțată”, menită să ofere o rată de promovabilitate mai ridicată. Mai mult, la nivelul județului Cluj nu a fost înregistrată nici măcar o singură reclamație din partea părinților în privința unei posibile corigențe intenționate.
Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat rezultatele înregistrate la Evaluarea Naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a sesiunea 2019.
Situația statistică generală relevă că dintre cei 146.105 candidaţi prezenți, 106.838 de candidați au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci). Dintre aceștia, 429 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10 (zece). Rata de participare a fost de 94,2%: 146.105 candidaţi prezenţi dintr-un total de 155.020 de elevi înscrişi. Opt elevi au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă, lucrările acestora fiind notate cu 1.
În cadrul unei conferințe de presă, susținute joi, Ecaterina Andronescu a declarat că procentul elevilor de gimnaziu din clasele V-VIII care au rămas corigenţi sau cu situaţia neîncheiată a crescut îngrijorător în unele județe, printre care și Cluj. Potrivit ministrului Educației, creşteri exponenţiale ale acestor procente au avut loc în judeţe precum Cluj: 12, 4% în 2019, comparativ cu 4,71% în 2018; Bistriţa Năsăud: 11,35 în 2019, comparativ cu 4,99% în 2018 sau Vaslui: 13,58% în 2019, comparativ cu 5,62% în 2018.
În urmă cu trei ani, Ziar de Cluj semnala situația care s-a constituit într-un adevărat fenomen, prin care elevii sunt promovați pe parcursul primelor trei clase gimnaziale cu note considerabil mărite, iar în clasa a VIII-a o bună parte dintre copii sunt lăsați corigenți astfel încât să nu fie afectată rata de promovabilitate la Evaluarea Națională pe județ.
Această stratagemă ar fi aplicată și în cazul examenului de Bacalaureat.
Acum, în mod oficial, Ministerul Educației Naționale a luat act de acest fenomen, anunțând analize și anchete în județele în care rata de promovabilitate se datorează în bună măsură și unei corigențe forțate, în masă. Din păcate, în acest clasament figurează și județul Cluj.
În acest context ne putem întreba dacă discutăm despre destinul unor elevi sau despre simple date statistice, menite să reflecte o rată de promovabilitate cât mai mare?!
Iar aceasta întrucât elevii de azi, descurajați prin intermediul unei corigențe forțate, pot deveni șomerii de mâine.
sursa foto: edupedu.ro