Cluj-Napoca a rămas pe primul loc în țară la capitolul prețuri imobiliare, potrivit raportului asupra pieței imobiliare rezidențiale realizat de specialiștii analizeimobiliare.ro pentru trimestrul IV al anului 2020.
Clujul imobiliar era deja lansat pe o rampă de creștere accelerată a prețurilor înainte de pandemie, având un avans considerabil față de celelalte orașe ale țării, așa că nu este de mirare că, la finalul anului trecut, prețul mediu/mp în Cluj era cu 340 de euro mai mare decât în Capitală. Creșterea anuală a fost, la Cluj-Napoca, de 7,6% în 2020. Prețul mediu raportat la întregul municipiu a ajuns la 1 810 euro/mp, iar în zona centrală, cea mai scumpă, la 2.190 de euro pe metru pătrat util.
Practic, piața imobiliară clujeană a suferit pe timp de pandemie doar la capitolul chirii, restricțiile impuse de autorități reducând mult numărul de potențiali chiriași, ceea ce a dus automat și la o scădere a prețurilor de închiriere. Vânzările însă și-au continuat ritmul sănătos de creștere, unul fenomenal în ultimii ani. Dacă ne gândim în cifre concrete, un apartament care acum 5 ani costa 100 000 de euro și-a sporit cota de piață ajungând în 2020 să valoreze 166 200 euro. Un profit excelent pentru cei care au ales să investească în imobile în Cluj-Napoca. Și nu au fost puțini, numărul mare de cumpărători fiind factorul principal care a susținut creșterea constantă a prețurilor.
Din cauza prețurilor foarte mari, la Cluj și perioada medie de vânzare a unei proprietăți este de 86 de zile, cea mai lungă din țară. Proprietarii clujeni însă, în general, nu se grăbesc, așteptarea lor fiind una deosebit de rentabilă.
La Cluj întâlnim și cea mai mare marjă de negociere, de peste 4,4%, pentru că proprietarii au de unde scădea. De obicei setează din start un preț exagerat, care implică o marjă însemnată de negociere.
Vă prezentăm mai jos, pe larg, datele statistice consemnate de specialiștii imobiliare.ro, o radiografie a pieței imobiliare la final de an pandemic 2020:
„În urma evoluțiilor general pozitive consemnate trimestrul trecut, cele opt centre regionale cu prețuri medii de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util pe segmentul apartamentelor (noi și vechi) și-au menținut pozițiile în clasament. Astfel, Cluj-Napoca se situează în continuare pe primul loc la nivel național (cu o medie de 1.810 euro pe metru pătrat util), orașul de pe Someș fiind urmat de București (cu 1.470 de euro pe metru pătrat), Timișoara (1.270 de euro pe metru pătrat), Constanța (1.250 de euro pe metru pătrat), Brașov (1.220 de euro pe metru pătrat), Craiova (1.180 de euro pe metru pătrat), Iași (1.080 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Oradea (cu 1.060 de euro pe metru pătrat). (…)
Față de perioada similară din 2019 pot fi observate diferențe pozitive ale prețurilor solicitate de vânzători în toate marile orașe analizate. În mod interesant, cea mai mare creștere anuală a avut loc în Craiova (+8%), capitala Olteniei fiind urmată de Cluj-Napoca (+7,6%), Iași (+5,9%), Brașov (+5,8%), Oradea (+5,8%), Galați (+5,7%), București (+5,5%), Constanța (+5,3%), Brăila (+4,1%), Ploiești (+2,7%) și, respectiv, Timișoara (+2,5%). Comparativ cu cinci ani în urmă, prețurile apartamentelor din Cluj-Napoca sunt cu 66,1% mai mari (în scădere de la un nivel de 70,5% trimestrul anterior); diferențe pozitive mai semnificative decât cea consemnată în Capitală (+41,1%) mai pot fi observate în Oradea (+61,6%), Craiova (+53,2%), Brăila (+49,3%), Galați (+46,8%), dar și în Brașov (+41,2%). (…)
Clasamentul zonelor cu cele mai scumpe apartamente din Cluj-Napoca a înregistrat anumite modificări comparativ cu cele trei luni anterioare. Arealul central și ultracentral se situează, în continuare, pe prima poziție în top, cu o medie de preț de 2.190 de euro pe metru pătrat util (un plus de 0,6% față de trimestrul anterior), însă în urma unui avans de 5,3% (până la o valoare de 1.980 de euro pe metru pătrat), Plopilor a trecut pe poziția a doua, surclasând Gheorgheni – Andrei Mureșanu (unde a avut loc un recul ușor, cu 0,3%, până la 1.930 de euro pe metru pătrat util). În perioada analizată, arealul Bună Ziua – Europa – Calea Turzii s-a menținut pe locul al patrulea (cu un avans trimestrial de 2,3%, până la 1.860 de euro pe metru pătrat), în vreme ce Mărăști – Între Lacuri – Aurel Vlaicu a fost scos din clasament de zona Zorilor (cu un plus de 1,9%, până la 1.840 de euro pe metru pătrat). (…)
Luând în considerare perioada medie de vânzare pentru un apartament, Bucureștiul poate fi considerat, în mod detașat, cea mai activă piață la nivel național – fapt deloc surprinzător, de altfel, dat fiind faptul că aici se găsește, datorită densității demografice, și cea mai mare cerere de locuințe. În cel mai mare oraș al țării, timpul necesar pentru tranzacționarea unui apartament s-a cifrat, în intervalul octombrie-decembrie 2020, la 35 de zile, la o distanță considerabilă față de celelalte orașe analizate. La polul opus, cea mai mare perioadă de vânzare, respectiv 86 de zile, a fost consemnată în Cluj-Napoca – fapt corelabil, desigur, cu nivelul mai ridicat al prețurilor de pe piața locală. (…)
În momentul de față, cea mai mare marjă de negociere, de peste 4,4%, poate fi găsită în Cluj-Napoca, adică exact acolo unde apartamentele au și cel mai mare preț mediu solicitat și necesită cel mai mult timp pentru a fi tranzacționate – toate acestea denotând o tendință de încetinire a creșterii acestei piețe.”
Tendința de încetinire a creșterii pieței poate însemna ori stabilizare, ori atingerea unui vârf de la care piața va începe să o ia în jos. Sau poate un zigzag sus-jos pe fondul tatonărilor obișnuite dintre cerere și ofertă, cu care ne-am obișnuit în ultimii ani.