de Szakats Istvan:
Clujene, ți se pregătește ceva: Viitorul – dar cu un v de mărime incertă.
Am participat ieri la dezbaterea pe Noua Strategie a Clujului – componentele economie, cercetare și dezvoltare – dar am ieșit de acolo mai confuzat decât am intrat. Apoi m-am hotărât să scriu acest text, din două motive. La ședință am formulat o serie de întrebări care nu au primit nicun răspuns, și deci, prin prezenta, 1. vreau să le împărtășesc public aici membrilor grupului, cu speranța de a co-gândi răspunsurile și 2. vreau să le adresez, din nou public, Primăriei Cluj-Napoca și echipei Băncii Mondiale – și mă aștept să primesc răspunsuri publice la ele – în scris, prin răspuns la prezenta. Să începem.
Ieri la CIIC s-a organizat o dezbatere pe tema viitoarei strategii de dezvoltare. Sesiunea a inclus două prezentări din partea lor Marcel Heroiu și Oana Stănculescu, și o serie de intervenții din partea participanților, în ordine Daniel David, Daniela Popescu, Farkas András, Bianca Muntean, Voicu Oprean, Sergiu Biriș, Ion Petrovai, Cristi Dascălu, Andi Daisler, subsemnatul (Szakáts István), Andra Tănase, și Flaviu Petean. Înainte și după fiecare contribuție a mai avut loc o intervenție și din partea primarului Emil Boc și ocazional, a lui Ovidiu Câmpean.
Înregistrarea se poate urmări aici https://www.facebook.com/ciiccluj/videos/257288359217876.
Contributorii, în general, au articulat păreri despre felul în care noul cuvânt cheie, anume „inovarea” se conectează cu domeniul lor de activitate, proiectat în viitor. Subsemnatul (în înregistrare, de la 2:27:00) am ales să formulez o serie de întrebări, pe care le redau în cele ce urmează – ușor completate pentru o mai bună înțelegere în această randare.
Așadar, întrebările:
1. Subsemnatului mi-a fost greu să urmăresc prezentările, și m-aș bucura să le pot aprofunda.
Întrebare: există în acest moment o platformă de date publice, unde cetățeanul poate accesa acele analize și cercetări, aplicate pe Cluj-Napoca, care sunt folosite în dezvoltarea strategiei? Mă voi aștepta să găsesc pe această platformă inclusiv prezentările din dezbateri, inclusiv cele două pe care le-am văzut ieri. Dacă această platformă nu există, iau în considerare reprezentanții Primăriei și experții Băncii Mondiale crearea acestei platforme?
2. În contextul consultărilor CIIC pe viitoarea strategie a fost alocată o singură întrevedere care comasează trei domenii cheie: economie, cercetare și dezvoltare. O alegere greu de înțeles, mai ales din prisma faptului că prezentările datelor au durat în total mai puțin 30 minute – adică mai puțin de 10 minute pe temă.
Întrebare: Consideră reprezentanții Primăriei și experții Băncii Mondiale că cadrul alocat pentru dezbatere pe aceste trei teme, de importanță majoră pentru oraș, este suficient?
3. Prezentările experților Băncii Mondiale au inclus o serie de indicatori privind dezvoltarea urbană.
Din păcate, din acestea nu am primit nicio informație despre modul în care evoluția acestor indicatori s-a datorat, cauzal, implementării strategiei vechi. Un răspuns gen „orice s-a întâmplat, s-a întâmplat din cauza strategiei” ar fi, evident, simplist. Dovada o reprezintă chiar evoluția sectorului IT al Clujului – cea care ne este adusă în față mereu, cu întemeiată mândrie, ca bun exemplu.
Poate nu știați, dar în ultimii 7 ani, IT-ul din Cluj-Napoca s-a dezvoltat fără măcar să EXISTE o strategie din partea Primăriei pentru sector. Nu că orașul nu și-a implementat strategia. Pur și simplu, strategia IT nu a existat. Fizic. Mai explicit: ea nici nu a fost scrisă. Atunci când vă uitați în Strategie proaspăt expirată, de peste 1000 de pagini
(http://cmpg.ro/…/05/strategie-cluj-napoca-2014-2020.pdf) capitolul IT și Bună Guvernare (de la pag. 838, preț de 25 pagini) vorbește exclusiv de informatizarea Primăriei.
Despre sectorul IT, locomotivă a dezvoltării orașului, nimic. Nimic. Astfel, la Cluj-Napoca, sectorul IT s-a dezvoltat strict tactic, după oportunitățile momentului, prin instinctul antreprenorial, și în niciun caz din cauza Strategiei. Că ea, strategia, nu a existat. Fizic.
Cazul sectorului IT dovedește că nu este deloc de la sine înțeles că evoluția unor indicatori s-ar datora implementării vreunei strategiei. Câteodată orașul evoluează împotriva strategiei. Câteaodată în lipsa ei. Iar atunci, pentru că Noua Strategie trasează direcții de dezvoltare pe o decadă întreagă, consider că ar fi responsabil să știm ce concepte, priorități, măsuri au prins în vechea strategie, ce n-au prins, ce anume a lipsit, ce erori merită reparate. Inclusiv conceptual (voi reveni asupra importanței dimensiunii conceptuale la întrebările următoare).
Notă: în ședință (2:47:00) am aflat că s-ar fi efectuat totuși o analiză a strategiei vechi, bazată pe evaluarea proiectelor prioritare (https://cmpg.ro/?p=328…). Dar analiza proiectelor prioritare nu echivalează cu evaluarea strategiei. Aceasta constituie un pas necesar, dar nu și unul suficient. Exemplul eclatant este, din nou, lipsa strategiei IT. Analiza proiectelor prioritare ar putea o capacitate redusă în a detecta lipsa integrală a Strategiei IT, a cauzelor acesteia, și, în sine, ar putea fi o unealtă superficială în a detecta și alte potențiale miopii strategice.
Dar revenind, având în vedere că prezentările experților Băncii Mondiale nu furnizau informații despre modul în care strategia DETERMINA evoluția parametrilor, m-am simțit lipsit de informații cheie privind tipurile de măsuri care au fucționat (sau n-au funcționat) în instrumentul de planificare strategică a Municipiului, în ultimii 7 ani.
Întrebare: Unde se poate accesa analiza strategiei vechi? Dacă ea nu este publică acum, a o face disponibilă de platforma de date publice menționată la întrebarea 1. pare o idee bună.
4. M-am bucurat să aud în timpul prezentărilor, repetat chiar de mai multe ori, ideea conform căreia Clujul poate deveni “un ecosistem urban de inovare”. Această narativă centrală, cu siguranță una puternică, va interacționa dinamic cu multiple alte narative ale orașului (spre exemplu, orașul social).
Întrebare: Au fost analizate și alte opțiuni pentru o narativă centrală? Dacă ele au existat, care au fost acestea? Ce argumente au dus la selectarea narativei „inovare” ca fiind cea centrală?
5. În literatura curentă despre inovare (vezi baza de articole de pe OECD Observatory of Public Sector Innovation https://oecd-opsi.org) se evidențiază două teme majore: 1. dinamicile sociale (ex. conflictul dintre vechi și nou) create de valul inovaționist – un fenomen în esență inevitabil și sănătos, și 2. echilibrul inovare – maintenance (ex. nu totul trebuie inovat, un exemplu dat de studii fiind podurile, care odată construite, trebuie doar întreținute).
Întrebare: cum gestionează noua viziune strategică conflictul – o componentă sănătoasă și inevitabilă? Cum este articulat echilibrul inovare-întreținere în noua strategie?
6. Inovarea, sistemică cum este imaginată, îi privește pe toți actorii societali, inclusiv pe administrația locală.
Întrebare: Ce procesele de transformare democratică prevede noua strategie pentru instituțiile publice?
Notă: În cadrul ședinței, în încercarea de a formula un răspuns la această întrebare (2:49:30), expertul Băncii Mondiale a amintit că Clujul chiar ar fi exportat „Bugetarea Participativă”, acest „model de democrație participativă”. Totuși, chiar dacă Bugetarea Participativă este prezentată în general ca un instrument al democrației participative, în acest moment este neclar dacă versiunea clujeană a Bugetării Participative realizează sau nu un „model de democrație participativă”. Iar chiar dacă am avea date suficiente care demonstrează acest lucru, este greu de crezut că Noua Strategie, care adresează toți actorii societali, ar trebui să nu prevadă nimic pentru democratizarea-pe-mai-departe a instituției publice, pe considerentul că aceasta „deja face bine”.
7. Din modul în care a fost articulat conceptul cheie „inovare” la ședință, aceasta pare a fi mai la îndemâna unor actori societali bine educați, creativi, cu o viziune antreprenorială. Ce se va întâmpla cu cetățenii care nu se încadrează în acest profil? Ce va fi de exemplu cu segmentul de populație subeducată? Ce va fi cu segmentul de populație care are mai puțin capacitatea de a-și dezvolta o viziune și o practică antreprenorială?
Întrebare: Se are în vedere democratizarea conceptului de inovare, astfel încât inovarea să nu devină doar un cuvânt cheie prin care o pătură deja privilegizată își regenerează privilegiile?
Reamintesc aici cele spuse nu odată de domnul Primar:
„Oraș pentru oameni, nu pentru profit”
„Nimeni nu este lăsat în urmă”
„Nu ești inovativ dacă nu ești incluziv”.
Mulțumesc.