Simbolul sau pomul vietii, acel arbore datator de sanatate, de energie si longevitate este reprezentat la popoarele din sudul Americii, olmeci, incasi, mayasi si azteci de arborele de cacao. Legendele spun ca arborele de cacao a fost descoperit de zei.
Montezuma consuma 50 de cesti de cacao pe zi inainte de a vizita haremul. Ciocolata provine din fructele acestui arbore si poate fi sanatoasa pentru oameni, dar antioxidantul numit teobromina, care se gaseste in ea, poate fi toxica pentru caini, pisici, papagali si cai.
Ciocolata diminueaza senzatia de oboseala. Acest aliment are un efect extrem de puternic si rapid asupra colesterolului. Toate efectele benefice sunt obtinute ca urmare a continutului mare de cacao. Aceasta contine o serie de elemente care previn depunerea de grasimi pe vasele de sange, precum si blocarea acestora. Un patratel de ciocolata pe zi ar putea avea acelasi efect asupra tensiunii arteriale ca o jumatate de ora de exercitiu fizic.
Ciocolata, mai ales cea neagra, are mai cu seama efect in cazul persoanelor cu tensiune mare, specialistii sustinand ca acest aliment poate reduce riscul de atac cardiac cu 20 %, in decurs de 5 ani. Puterile „miraculoase” ale ciocolatei sunt date de flavonoli, antioxidanti care dilata vasele de sange in mod natural. Beneficiile sunt vizibile dupa un consum regulat de ciocolata neagra, insa nu mai mult de doua patratele pe zi.
Istorie culturala
Numele stiintific al arborelui de cacao este Theobroma Cacao, in greceste “mancarea zeilor”. Cacao este cuvantul aztec pentru ciocolata, denumita de preotii olmeci “kakasolata”. Fructele contin seminte care sunt transformate intr-o pasta numita lichior de ciocolata. Bautura “facea omul sa munceasca o zi intreaga, fara sa simta nevoia sa manance”. Astazi exista trei specii de arbore de cacao: Criollo, Forastero (ce acopera aproape 80 % din productia mondiala de ciocolata) si Trinitario (cultivata in Trinibad).
Se crede ca acest arbore este originar din America de Sud, de unde mayasii l-au adus in America Centrala. Aztecii au transformat boabele de cacao in moneda de schimb prin secolul XIV e.n. Primii europeni care au gustat “licoarea divina” au fost Cristofor Columb si oamenii sai, in 1502. Hernando Cortez a adus boabele de cacao in Spania, unde a fost gasita o reteta optima ce elimina ardeiul iute si mierea din reteta straveche a aztecilor, adaugand zahar si chimen. Secretul licorii a fost pastrat 100 de ani de catre nobilii spanioli.
Primul transport comercial cu boabe de cacao a fost mentionat oficial in 1585; prima bautura din cacao servita in afara Americii Centrale sau de Sud a fost in Italia, in 1606, dupa care acest aliment s-a raspandit in toata Europa. Spaniolii au introdus arborele de cacao in Filipine, in Indiile de Vest si in Statele Unite ale Americii. In 1765, in SUA, s-a produs pentru prima data, la scara industriala ciocolata solida; in 1875 elvetianul Daniel Peter a inventat ciocolata cu lapte; din 1914 ciocolata a intrat in ratia obligatorie a soldatilor… Cele mai mari producatoare de cacao sunt tarile Coasta de Fildes, Ghana si Indonezia.
Compozitie si consum
Boabele de cacao erau venerate pentru proprietatile lor magice si curative. Legenda spune ca ele au fost aduse din ceruri de catre zeul suprem, Sarpele cu Pene. La inceput doar zeii aveau voie sa le consume, fiind puse sub paza lui Xocolatl; mai tarziu acesta avea sa-i invete pe preoti cum sa le prepare sub forma “licoarei divine”.
Semintele de cacao contin minerale cum ar fi magneziu, calciu, fier, cupru, potasiu si mangan. Contin, de asemenea, vitaminele A, B1, B2, B3, C, E si acid pantoteic. In compozitia lor intra mai multi fenoli si, probabil, capacitatea lor de antioxidant este mai puternica decat a altor alimente, inclusiv ceaiul verde, ceaiul negru, vinul rosu si afinele. Cacaua contine si putina cafeina.
Printre flavonoidele care se gasesc in ciocolata se numara epicatehina, catehina si proantocianidina. Este o sursa bogata de teobromina cu efect antioxidant. Multe produse de ciocolata neagra au un continut mare de cacao (70 %), au aceste tipuri de antioxidanti, dar nu este intotdeauna o garantie.
Din pacate, procesarea la temperaturi inalte si adaugarea altor ingrediente, ca de pilda zaharul sau laptele, pentru obtinerea diverselor tipuri de ciocolata, distruge mult din substanta activa. De aceea trebuie sa cautati produsele cu continut cat mai mare de flavonoli. Numai ciocolata neagra, cu peste 75 % cacao in cantitate de 100 g pe zi, este recomandata in diete de prevenire a bolilor cardiovasculare sau chiar in unele diete de slabit. Dar cum ciocolata, fie ea si neagra, este un aliment bogat caloric trebuie urmarit procentul caloric al alimentelor consumate in paralel.
Motive pentru a consuma cacao
Untul de cacao este recomandat de multa vreme pentru reducerea vergeturilor. Aztecii au fost primii care au folosit semintele de cacao ca medicament pentru problemele de stomac si intestine. Amerindienii utilizau cacao pentru starile febrile. Flavonoidele din semintele de cacao pot combate diareea.
O ceasca de cacao este de doua ori mai bogata in oxidanti decat o sticla de vin rosu, marind substantial durata de viata. Nutritionistii recomanda consumul zilnic a unei cesti de cacao, neindulcita sau cu foarte putina miere, asa cum o preparau preotii mayasi.
Cacao este elementul decisiv pentru calitatea de afrodiziac al ciocolatei, actionand asupra hipotalamusului si influentand nivelul de serotonina. Populatiile indiene Kuna, care consuma regulat cinci cesti de cacao sunt practic imuni la hipertensiune, diabet si cancer. Femeile insarcinate care consuma 100 g de ciocolata neagra pe zi nu mai sufera de stresul postnatal.
Consumatorii de ciocolata amaruie nu mai sufera de hipertensiune, intrucat aceasta contine substante biologic-active care curata arterele de grasimi si ajuta la irigarea corecta a muschilor inimii. Ciocolata amara mai previne trombozele si cariile dentare.
Desi ciocolata este de multe ori invinovatita pentru craparea pielii, un studiu a descoperit ca femeile care consuma in mod regulat bauturi de cacao cu continut mare de flavonoizi, prezinta o hidratare mai mare si o piele mai putin aspra si descuamata.
Ciocolata neagra bogata in flavonoide imbunatateste functia endoteliala si reduce nivelul de LDL (colesterol negativ), reducand riscul de aparitie al bolilor de inima. Tot ea creste nivelul de oxid nitric, ceea ce imbunatateste sensibilitatea la insulina, circulatia sangelui si scaderea tensiunii.
Teobromina, un derivat din cacao este aproape de trei ori mai eficienta in stoparea tusei persistente decat codeina; folosirea acestui derivat ca inhibitor al tusei este inca in studiu.
S-a descoperit destul de recent ca unii antioxidanti din cacao ar putea fi eficienti in suprimarea genelor care favorizeaza cresterea celulelor canceroase in cancerul de colon. De asemenea, s-a mai descoperit ca memoria verbala si vizuala este in mod semnificativ marita in cazul consumatorilor de ciocolata cu lapte, in comparatii cu cei care consuma ciocolata neagra.
Secrete in folosirea ciocolatei
Ciocolata este disponibila intr-o varietate de forme: cacao pudra; ciocolata neagra, cunoscuta si sub numele de ciocolata amaruie; ciocolata cu lapte si ciocolata menaj.
Pudra de cacao recomandata pentru consum este cea care, gustata, este amara, nu cu iz dulceag, semn ca a fost tratata cu substante alcaline.
Ciocolata alba NU este ciocolata!
Evitati sa cumparati ciocolata cu nuante de gri, pete albe la suprafata sau gauri mici.
Ciocolata se pastreaza timp de cateva luni la temperatura camerei, in frigider sau congelator.
Cand topiti ciocolata, fiti atenti la temperatura, deoarece trebuie sa se mentina sub 49º C. Supraincalzirea va duce la pierderea aromei.
Se poate face un sos fondue de ciocolata pentru a glazura prajiturile dar si fructe ca: pepene, capsuni, mango etc.
In bucataria spaniola sau mexicana, ciocolata este folosita la sosurile pentru fructe de mare sau pui.
.ro
Foto: sxc.hu